Pe cine trimitem la catedră? "Dacă testele psihologice s-ar face serios, mai mult de 30% din profesori ar pica!"

2611
3
Pe cine trimitem la catedră?

Articole de la același autor

Cazul educatoarei criminale cu testările psihologice la zi a readus în atenție problema analizelor obligatorii pentru personalul didactic. În timp ce voci din interiorul sistemului susțin că testările sunt făcute doar pe hârtie, devenind în ultimii ani doar o formalitate, uneori fără ca măcar să fie prezentă persoana respectivă, Ministerul Educației se spală pe mâini aruncând toată responsabilitatea la medicii responsabili cu medicina muncii.


"Personalul didactic din unitățile de învățământ este testat anual din punct de vedere medical și psihologic. Obligativitatea acestor teste este dată de prevederile HG nr. 1169/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, respectiv prevederile Legii Educației Naționale nr. 1/2011", precizează Valentin Popa, ministrul Educației.


Astfel, unitățile de învățământ trebuie să încheie contracte de servicii de specialitate pentru medicina muncii, în vederea testării periodice anuale a angajaților din fiecare unitate de învățământ. Reprezentanții firmei furnizoare de servicii medicale folosesc în cadrul evaluării de medicină a muncii două tipuri de analize/investigații: analize medicale generale și teste psihologice aplicate de către o persoană specializată.


Directorii trebuie să solicite examen medical complet


În realitate, însă, multe din examinări sunt superficiale, iar testele nu conțin întrebări specifice, menite să determine problemele de ordin psihic ale unui cadru didactic. Iar atunci când un profesor dă semne clare că ar avea tulburări trebuie trimis la medic de directorul unității de învățământ, lucru care, de puține ori se întâmplă, fie din considerente de colegialitate, fie din indiferență.


Conform prevederilor legale aplicabile, încadrarea și menținerea într-o funcție didactică sau didactică auxiliară, precum și într-o funcție de conducere, de îndrumare și de control sunt condiționate de prezentarea unui certificat medical.


"Potrivit art. 234, alin. (4) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, în situații de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unității sau a instituției de învățământ poate solicita, cu acordul consiliului de administrație, un nou examen medical complet. Aceeași prevedere se aplică, în mod similar, funcțiilor de conducere, de îndrumare și de control, precum și personalului din unitățile conexe învățământului", completează ministrul Educației.
Dar lucrurile stau cu totul altfel în școli. 


"Aceste examinări, după părerea mea, sunt superficiale, uneori se fac de formă, pentru că școlile, în loc să beneficieze de contracte cu cabinete de Medicina Muncii, ajung ca testările să fie date de psihologii școlari care le duc apoi spre verificare la Medicina Muncii. În plus, nici până acum nu au fost elaborate teste specifice pentru fiecare categorie de personal", susține vicepreședintele Sindicatului Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanța, prof. Ion Popescu.


"Examinările actuale sunt irelevante!"


El a mai explicat că există, la Cluj, o firmă care a câștigat licitația pentru elaborarea de astfel de teste, dar pe care le livrează contracost. 


"La noi nu se folosesc aceste baterii de teste pentru că sunt foarte scumpe. Din ce cunosc, un astfel de set de teste poate costa și peste 10.000 de lei, în funcție de numărul beneficiarilor", explică reprezentantul sindicatului.


Așa se face că actualele chestionare conțin întrebări mult prea generale, care nu reușesc să evidențieze eventualele tulburări ale celui intervievat. "Testele pe care le dau cadrele didactice, în prezent, sunt irelevante pentru specificul profesiei. Părerea mea este că trebuie cuprinse mai multe chestiuni cu ajutorul cărora să poată fi determinate anumite probleme ale persoanei respective. Mai mult decât atât, dacă un profesor, de exemplu, are semne evidente de tulburări, este trimis la psihiatru, primește tratament, dar cum îl poți obliga să ia acest tratament? Iar astfel de probleme pot fi remisive. Am avut cazuri de cadre didactice care au urmat un tratament de trei, șase luni sau chiar un an, dar care ulterior s-au întors la catedră. Dar cum poți ști că nu va recidiva?", se întreabă prof. Ion Popescu. 


Acesta este de părere că o examinare psihologică adevărată ar putea scoate la iveală probleme foarte multe în sistemul de învățământ. 


"Cred că dacă s-ar face un test psihologic serios pe profil specializat pentru cadrele didactice, mai mult de 30% din profesori ar pica. Și fostul ministru al Educației, Liviu Pop, a recunoscut că testele nu prea sunt relevante, dar dacă ar fi făcute cum trebuie nu ar mai avea pe cine trimite la catedră. Deja avem foarte mulți necalificați în învățământ, dacă vom face aceste teste vor fi și mai mulți, pentru că nu mai avem suficienți profesori calificați", consideră vicepreședintele SLSIP Constanța.


Comentează știrea

MIHAI
22 martie 2018
SISTEMELE PARALELE

Romania este pe cale sa devina tara paralelelor. Deja suntem un stat paralel dupa cum ne informeaza PSD si ALDE. In curand, populatia se va imparti in mai multe categorii paralele. O parte va sta la ghisee sa plateasca impozitele,si alta parte ca sa le incaseze. O parte va sta la guvernare si cealalata parte va trage ponoasele. O alta parte va invata cealalta parte. Sa ne oprim la ultima, adica la invatamantul care este de mult paralel. Exista categoria cadrelor didactice, care dupa cum se arata in articol, si dupa cum stim si noi, are serioase probleme de natura psihica si categoria elevilor aflata in aceeasi situatie. Sa facem abstractie de Macarenco, Pestalozzi si Haret si sa ne referim la marii si ilustrii nostri ministeriabili Ecaterina Andronescu si Liviu Pop care in complicitate cu altii de teapa lor au creat " sistemul paralel modern al educatiei si cel al invatamantului", fara sa omitem ca acestia au actionat potrivit programelor si directivelor de partid. S-a ajuns in situatia in care elevii bat profesorii si primesc scaderea notei las purtare cu un punct sau doua si profesorii care dau o plama derbedeului daca nu sunt dati afara, sunt trimisi la psihiatru. Cea mai sanatoasa categorie este cea a parintilor care, in majoritate nu stiu nici unde este scoala si nici in ce clasa sunt copii lor. Intr-un cuvant, ceea ce se intampla cu țara, se intampla si cu scoala si familia. Judecand dupa relatarile mass-media, solutia ideala ar fi numirea in functia de directori de scoala, ofiteri de jandarmi si sa se adopte sistemul american: cadrele didactice sa fie dotate cu mitraliere. Avem deja exemplul dat de un parlamentar. Ar fi multe de spus, dar ne vom raci gura de pomana. Ideea statului paralel, a paralelismelor in toate sectoarele, nu este noua. Eminescu a formulat-o in versurile " Cum nu vii tu, Tepes doamne,ca punand mana pe ei, sa-i imparti in doua cete (observati paralelismul) in smintiti si in misei". si, adaugam noi, sa fie trasi in teapa, dar se va pune problema de unde atata lemn, padurile fiind pe cale de disparitie. In incheiere este necesar sa reamintim (degeaba) ca nicio institutie nu va putea fi vreodata mai buna decat suntem noi, cetatenii. Si mai e de spus ceva. La ce ne trebuie atata invatatura. Sa nu uitam: decat savant ofticos, mai bine magar sanatos.

Cineva
22 martie 2018
Sa se faca la toate lumea

Testele psihologice ptr toate categoriile:politisti,functionari,medici..o iei si razna cand iei mai putin cat o femeie de serviciu,probabil,fereasca Dumnezeu,nu e de ras

Cristian
22 martie 2018
Întrebarea din titlu...

... "Pe cine trimitem la catedră", denotă din start o abordare habarnistă. Nici eu, nici Andreea Perhaiță, nici vecina mea de peste stradă, nu trimite pe nimeni la catedră. Ceea ce însă fac și eu, și Andreea Perhaiță și vecina mea de peste stradă e un lucru cu consecințe mult mai grave : trimitem tâmpiți în Parlament. Revenind la articol, zice nenea ăla că nici 30% dintre profesori nu ar ajunge la catedră dacă ar fi supuși unui test psihologic serios. Dacă el își permite să moșească astfel de verdicte, îmi permit și eu o observație : 30% dintre copii prezintă disfuncționalități psihice, emoționale și de comportament incompatibile cu parcurgerea în condiții normalei a procesului și programului exucativ. Cu ei ce facem ? Cu ce sunt vinovați copiii normali de faptul că-n fiecare clasă 2-3 ADHD-iști "cu acte" fac tot posibilul să transforme o oră de curs obișnuită într-o continuă bătaie de joc ?

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3878 secunde