Pentru creștinii ortodocși de rit vechi încep sărbătorile de iarnă

Iulis Caesar a adoptat în anul 46 î.Hr sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian". Acest calendar a fost folosit de întreaga lume civilizată, timp de peste 1500 de ani. De asemenea, în anul 325, Sinodul I Ecumenic de la Niceea a folosit calendarul iulian pentru a calcula data la care se sărbătorește Paștele.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit "gregorian" sau "stilul nou".

În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.

Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun pe rit vechi

Potrivit tradiției, în ajun de Crăciun pe rit vechi, după terminarea slujbei, credincioșii s-au adunat în curtea bisericii și au dat foc la un lemn de stejar. Tradiţia spune că focul îi purifică pe cei prezenţi şi le dă putere, iar răul de peste an dispare. Tot potrivit tradiţiei, cu cât flăcările care cuprind stejarul sunt mai mari şi ies mai multe scântei, cu atât noul an va fi mai bogat.

După ce dau foc lemnului de stejar, oamenii mănâncă o porție de fasole bătută și se încălzesc cu țuică fiartă. Iar după ce lemnul a ars complet, credincioșii merg la colindat.

După ce se întorc de la colindat, membrii familiei se așază la masă și, după ce răsare prima stea pe cer, iau „Cina Sfântă”. În Biblie, prima stea care a apărut pe cer i-a călăuzit pe magi către locul nașterii lui Iisus. Pe masa din Ajunul Crăciunului, moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

Printre acestea se găsesc: compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi.

În ziua de Crăciun, cei care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi pregătesc diverse preparate tradiționale, printre care: haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză).

Sub faţa de masă de Crăciun, oamenii mai pun banii și fân, pe care le țin până când se sărbătoreşte Boboteaza pe rit vechi, adică pe 19 ianuarie.

Gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi un preparat tradițional, „ajunel”. După ce termină de gătit, iau preparatele și le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, le agaţă de icoană şi le păstrează până la sărbătoarea Sf. Gheorghe. Potrivit tradiției, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, femeile scot colacii și ajunul și le dau animalelor să le mănânce, pentru a fi feriți de ghinion tot anul.