Peste o mie de ani de istorie, adunați în ruinele Cetății Hârșova

550

Articole de la același autor

De o săptămână, au fost reluate săpăturile arheologice în cetatea romană, romano-bizantină și medievală de la Hârșova, noua campanie fiind coordonată de un colectiv al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, compus din Constantin Nicolae și Cristina Talmațchi. Se alătură specialiștilor un grup de studenți ai Facultății de Istorie a Universității "Ovidius" Constanța.
Potrivit arheologului Constantin Nicolae, actuala campanie are ca obiectiv investigarea a două sectoare. Primul vizează locul în care cu 10 ani în urmă a fost identificată o bazilică și unde se urmărește cercetarea nivelelor medievale ale istoriei fortificației, pentru ca după câteva campanii să poată fi scos la lumină și eventual restaurat primul edificiu creștin de la Hârșova. "Ne așteptăm să identificăm în acest sector ultima fază de funcționare a cetății, a cărei viață s-a întrerupt după anul 1829, când, prin tratatul de la Adrianopol, Poarta a fost obligată să-și distrugă toate fortificațiile de pe malul drept al Dunării. Urmează, mai apoi, nivele din prima parte a secolului al XIX-lea și secolul al XVIII-lea, când cetatea a fost teatrul unor importante operațiuni militare ca urmare a războaielor dintre Imperiul Habsburgic, Rusia și Imperiul Otoman. Ne interesează, totodată, să depistăm care sunt cele mai importante momente ale istoriei dintre mijlocul secolului al XV-lea și sfârșitul secolului al XIV-lea, perioadă în care Dobrogea a făcut parte din Țara Românească", ne-a explicat Constantin Nicolae.
Investigațiile arheologilor nu se opresc aici, fiind vizate și perioadele când cetatea s-a aflat sub administrație genoveză, în secolul al XIII-lea, sau sub stăpânire bizantină, din a doua jumătate a secolului al X-lea. Nu în ultimul rând, în acest sector, arheologii doresc să surprindă și să studieze un semnificativ nivel al culturii Dridu, cultură veche românească tipică secolelor VIII-XI. "Avem astfel șansa să urmărim cum sunt evidențiate arheologic cele mai importante momente ale istoriei noastre pe o perioadă de mai bine de o mie de ani", a adăugat interlocutorul.
Al doilea sector care va fi cercetat în această campanie este cel al incintelor de vest, unde au fost descoperite în ultimii ani mai multe ziduri care apărau cetatea pe acest flanc.
Primăria orașului susține, în parteneriat egal cu Ministerul Culturii și Cultelor, campania din fortificația de la Hârșova, înțelegând faptul că principalul beneficiar al săpăturilor arheologice este comunitatea locală. Autoritățile au în vizor valorificarea cultural-turistică a vestigiilor istorice din oraș. După cum se știe, în această localitate se află și o așezare neolitică de dimensiuni uriașe, cu un strat de cultură de peste 12 metri, unic în România. În perspectivadezvoltării turismului, cele două obiective pot deveni puncte de maxim interes românesc și european.

De o săptămână, au fost reluate săpăturile arheologice în cetatea romană, romano-bizantină și medievală de la Hârșova, noua campanie fiind coordonată de un colectiv al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, compus din Constantin Nicolae și Cristina Talmațchi. Se alătură specialiștilor un grup de studenți ai Facultății de Istorie a Universității "Ovidius" Constanța.
Potrivit arheologului Constantin Nicolae, actuala campanie are ca obiectiv investigarea a două sectoare. Primul vizează locul în care cu 10 ani în urmă a fost identificată o bazilică și unde se urmărește cercetarea nivelelor medievale ale istoriei fortificației, pentru ca după câteva campanii să poată fi scos la lumină și eventual restaurat primul edificiu creștin de la Hârșova. "Ne așteptăm să identificăm în acest sector ultima fază de funcționare a cetății, a cărei viață s-a întrerupt după anul 1829, când, prin tratatul de la Adrianopol, Poarta a fost obligată să-și distrugă toate fortificațiile de pe malul drept al Dunării. Urmează, mai apoi, nivele din prima parte a secolului al XIX-lea și secolul al XVIII-lea, când cetatea a fost teatrul unor importante operațiuni militare ca urmare a războaielor dintre Imperiul Habsburgic, Rusia și Imperiul Otoman. Ne interesează, totodată, să depistăm care sunt cele mai importante momente ale istoriei dintre mijlocul secolului al XV-lea și sfârșitul secolului al XIV-lea, perioadă în care Dobrogea a făcut parte din Țara Românească", ne-a explicat Constantin Nicolae.
Investigațiile arheologilor nu se opresc aici, fiind vizate și perioadele când cetatea s-a aflat sub administrație genoveză, în secolul al XIII-lea, sau sub stăpânire bizantină, din a doua jumătate a secolului al X-lea. Nu în ultimul rând, în acest sector, arheologii doresc să surprindă și să studieze un semnificativ nivel al culturii Dridu, cultură veche românească tipică secolelor VIII-XI. "Avem astfel șansa să urmărim cum sunt evidențiate arheologic cele mai importante momente ale istoriei noastre pe o perioadă de mai bine de o mie de ani", a adăugat interlocutorul.
Al doilea sector care va fi cercetat în această campanie este cel al incintelor de vest, unde au fost descoperite în ultimii ani mai multe ziduri care apărau cetatea pe acest flanc.
Primăria orașului susține, în parteneriat egal cu Ministerul Culturii și Cultelor, campania din fortificația de la Hârșova, înțelegând faptul că principalul beneficiar al săpăturilor arheologice este comunitatea locală. Autoritățile au în vizor valorificarea cultural-turistică a vestigiilor istorice din oraș. După cum se știe, în această localitate se află și o așezare neolitică de dimensiuni uriașe, cu un strat de cultură de peste 12 metri, unic în România. În perspectivadezvoltării turismului, cele două obiective pot deveni puncte de maxim interes românesc și european.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.7325 secunde