Primul studiu etnografic al arhitecturii tradiționale dobrogene, realizat de cercetătorii Muzeului de Artă Populară

2009 a fost un an dificil, dar plin de realizări pentru Muzeul de Artă Populară, o instituție care sfidează criza culturală a orașului prin eforturile susținute și prin ambiția de a lăsa generațiilor prezente și celor viitoare un patrimoniu deosebit.
În acest sens, o echipă de cercetare coordonată științific de dr. Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară, a scos la iveală adevărate bogății culturale din Dobrogea, prin studiul asupra gospodăriilor vechi. Analiza a fost realizată asupra regiunilor Dobrogea de Nord, Sud, Est, malurile Dunării și centrul Dobrogei. O cercetare de mari dimensiuni implică o rigoare a organizării, astfel că au fost urmate trei etape: culegerea materialului documentar din arhive, studiul la bibliotecă și activitatea de teren. În ultima și cea mai amplă etapă, au fost consultate arhivele primăriilor, ale școlilor, ale bisericilor din zecile de localități vizitate de cercetători, și, desigur, analizate gospodăriile tradiționale care încă mai rezistă în Dobrogea.
Astfel, au fost analizate din punct de vedere arhitectural locuințe vechi, din perioada 1880 - 1920, dar și din 1850, fiind scoase la iveală, în mod uimitor, sate care găzduiesc o multitudine de stiluri diferite de arhitectură și de construcție. De exemplu, în localitatea Oltina au fost descoperite 12 astfel de case. "S-a observat evoluția arhitecturii dobrogene, de la bordeie îngropate, până la case cu două-trei încăperi", ne-a spus dr. Maria Magiru.
Exigența cu care dr. Maria Magiru a analizat cercetarea face ca studiul etnografic, primul de acest gen, să capete o dimensiune foarte importantă, nu doar din punct de vedere cultural, ci și didactic. Munca celor șapte cercetători - muzeografi și documentariști de la Muzeul de Artă Populară va fi cuprinsă într-o lucrare de 300 de pagini, care va fi publicată pe capitole, în reviste de cercetare, prima parte urmând să fie publicată la mijlocul lunii decembrie.
Și, pentru că cercetarea este pasul cel mai important al cunoașterii, muzeul constănțean mai are în derulare un proiect, axat pe obiceiurile de Crăciun și cele de Anul Nou în Dobrogea. În acest studiu sunt implicate două specialiste, ale căror concluzii pe această temă vor fi publicate în numărul pe luna decembrie a revistei "Datina", editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Constanța.
De asemenea, un alt muzeograf din cadrul instituției constănțene lucrează la un studiu despre păstorit, necesar pentru viitoarea înființare a unui muzeu al oieritului în cadrul Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas.
În întâmpinarea sărbătorilor de iarnă, Muzeul de Artă Populară va deschide luni, 7 decembrie, tradiționala expoziție având ca temă obiceiurile de Crăciun și de Anul Nou în diferite zone etnografice
din țară, în special cea dobrogeană. Expoziția va cuprinde interioare țărănești pregătite pentru sărbătoare, urători îmbrăcați în costume reprezentative zonelor etnografice de proveniență, recuzita necesară urăturii - plugușorul, capra, buhaiul și multe alte piese care vor arăta sau vor reaminti publicului cum arată un Crăciun tradițional.