Profesorii constănțeni, nemulțumiți de calendarul simulărilor. „Procesul educațional este fragmentat inutil”

739
1
3 min citire
Profesorii constănțeni, nemulțumiți de calendarul simulărilor. „Procesul educațional este fragmentat inutil” - examen1-1770390241.webp
Luni, 9 februarie, începe o nouă rundă de simulări ale examenelor naționale organizate la inițiativa Inspectoratului Școlar Județean. Este a doua simulare din acest an școlar, după cea din luna decembrie 2025, în condițiile în care, în luna martie, Ministerul Educației va organiza alte testări similare, cu subiecte de nivel național, la care vor participa atât elevii de clasa a VIII-a, cât și cei din anii terminali de liceu.
 
Organizarea acestor simulări afectează, însă, programul obișnuit al școlilor, deoarece, pe durata testărilor, orarul este dat peste cap, iar activitatea didactică pentru celelalte clase este serios perturbată.
În acest context, profesorii din județul Constanța își exprimă tot mai vocal nemulțumirea față de modul în care sunt programate simulările examenelor naționale în acest an școlar. Concret, aceștia reclamă faptul că simularea județeană, organizată în luna februarie, este urmată la scurt timp de simularea națională, programată în luna martie, ceea ce duce la o fracturare accentuată a procesului educațional pentru toate clasele, nu doar pentru cele aflate în ani terminali.
 
Elevii, tot mai presați de testări succesive
Cadrele didactice susțin că această succesiune de testări generează perturbări majore în ritmul normal al activităților școlare. Pe durata simulărilor, multe unități de învățământ sunt nevoite să suspende cursurile obișnuite sau să recurgă la reorganizări complicate ale programului, inclusiv la comasarea claselor sau la desfășurarea orelor online. În opinia profesorilor, aceste măsuri afectează atât calitatea actului educațional, cât și continuitatea învățării pentru elevii din clasele non-examen.
În februarie întrerupem cursurile pentru simularea județeană, iar în martie reluăm același scenariu pentru simularea națională. Practic, timp de câteva săptămâni, școala funcționează fragmentat, cu orare modificate și lecții amânate. Este obositor pentru elevi și extrem de dificil pentru profesori să mențină coerența procesului didactic", ne-a declarat un profesor dintr-un liceu constănțean de top.
Nemulțumirile vizează și presiunea suplimentară pusă pe elevi, care ajung să se concentreze aproape exclusiv pe testări și mai puțin pe parcurgerea conținuturilor prevăzute în programele școlare. Profesorii atrag atenția că școala riscă să se transforme într-o succesiune de evaluări, în detrimentul învățării reale, al consolidării cunoștințelor și al activităților formative.
În același timp, cadrele didactice consideră că organizarea a două simulări într-un interval atât de scurt este redundantă și solicită o mai bună corelare a calendarului educațional. O parte dintre profesori propun fie renunțarea la simularea județeană.
Profesorii constănțeni așteaptă cu interes soluții concrete de la viitorul inspector școlar general, care să limiteze efectele negative asupra elevilor și să asigure stabilitate în desfășurarea cursurilor. Până atunci, spun dascălii, școala rămâne prinsă între evaluări succesive, cu un proces educațional „rupt în bucăți” și tot mai greu de gestionat.
 
Simulare județeană la Evaluare Națională 2026:
9 februarie 2026 – proba scrisă la Limba și literatura română
10 februarie 2026 – proba scrisă la Matematică
 
Simularea județeană Bacalaureat 2026:
11 februarie 2026 – Proba E) a) – probă scrisă – Limba şi literatura română
12 februarie 2026 – Proba E) c) – probă scrisă – proba obligatorie a profilului
13 februarie 2026 – Proba E) d) – probă scrisă – proba la alegere a profilului şi specializării
 

Comentează știrea

Camelia
8 februarie

Articolul surprinde corect efectele, dar problema este mai profundă. Organizarea a 4–5 simulări (naționale și județene) într-un singur an școlar nu are fundament pedagogic. Simularea este un instrument de diagnoză, nu un mecanism de rutină. După una-două testări relevante, informația obținută se repetă, iar costurile educaționale cresc: fragmentarea cursurilor, oboseala elevilor, haos organizațional și pierdere de timp didactic real. La nivel județean, această insistență pe simulări ridică suspiciuni legitime privind alte mize decât interesul elevilor: punctaje pentru gradații de merit, rapoarte „de activitate”, bifarea unor indicatori formali. Elevii nu trebuie transformați în instrumente pentru cariere administrative. După demisia inspectorului școlar general Sorin Mihai, este momentul adevărului pentru actualele inspectoare generale adjuncte și pentru corpul de peste 30 de inspectori școlari. Continuarea mecanică a unor decizii greșite nu este neutralitate, ci complicitate. Reforma nu înseamnă să construiești peste erori, ci să le demolezi și să pui ceva coerent în loc. În plus, faptul că unii inspectori școlari ocupă aceste funcții de 15–20 de ani ridică o problemă serioasă de stagnare instituțională. Dacă nu există competență, viziune și curaj decizional, demisia sau revenirea la catedră ar fi gesturi de normalitate. Sistemul educațional are nevoie de soluții reale pentru elevi, nu de simulări în lanț și funcții conservate cu orice preț.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.0412 secunde