Noile
măsuri impuse în educație după așa-numita „Lege Bolojan”, prin recentele ordine
de ministru au stârnit o și mai mare revoltă în rândul profesorilor, care acuză
transformarea școlii într-un sistem sufocat de norme mai mari, controale,
hârtii și sarcini administrative, în timp ce salariile și respectul pentru
profesie rămân aproape neschimbate.
Pe
lângă majorarea normei didactice pentru profesorii cu gradul didactic I și
vechime mare în sistem, diminuarea plății cu ora până la aproximativ 20 de lei
pe oră, dar și limitarea acordării normei de hrană doar pentru angajații cu
salarii nete de până la 6.000 de lei, nemulțumirile au fost amplificate de
apariția unui nou ordin. Acesta se referă la acordarea avizelor medicale pentru
încadrarea și menținerea în funcții din învățământul preuniversitar. Profesorii
atrag atenția asupra prevederilor care condiționează menținerea în activitate
de susținerea unor testări psihologice și asupra posibilității ca orice actor
implicat în procesul educațional - elev, părinte, coleg sau director - să poată
sesiza comportamentul unui cadru didactic.
„Nu putem fi perfecți în hârtii inutile și competenți la clasă, la
olimpiade și concursuri”
În
paralel, din anul școlar 2027-2028 va deveni obligatoriu portofoliul
profesional digital, măsură prezentată de autorități ca un pas spre
modernizare, dar privită cu rezerve de o parte dintre profesori.
Profesorii
atrag atenția că problema nu este doar formatul documentelor, ci volumul uriaș
de sarcini administrative.
„Pregătire
lecții, comisii, rapoarte, statistici, proiecte educaționale, cursuri de
formare, concursuri, pregătire pentru olimpiade, activități educaționale,
rapoarte pentru CEAC. Dacă scrii raportul pe hârtie sau la laptop, e aceeași
muncă. Doar spațiul de depozitare diferă", afirmă profesoara Violeta Luca.
În
opinia profesoarei Sonia Murariu, accentul pus pe hârtii și documente riscă să
afecteze chiar actul educațional.
„Ceea
ce nu înțelege nimeni din minister este faptul că nu putem fi perfecți în
portofolii și hârtii inutile și, în același timp, profesori competenți la
clasă, la olimpiade și concursuri. Mi-ar plăcea ca cineva să echilibreze aceste
cerințe", spune aceasta.
Profesorii
susțin că portofoliile există deja de ani buni, iar noua formă digitală riscă
să devină doar o altă obligație birocratică.
„Oricum
era portofoliu și până acum. Am o grămadă de hârtii: planificări, adeverințe,
diplome, certificate. Are peste 200 de pagini. Chiar îi invit pe domnii de la minister
să îl răsfoiască", afirmă profesoara Alina Burlacu.
Pe
lângă presiunea administrativă, dascălii avertizează și asupra unei probleme
care ar putea deveni critică în următorii ani: lipsa tinerilor care aleg
cariera didactică.
„Gândiți-vă
că acum există doar 9% tineri sub 30 de ani în sistem, iar în ritmul acesta,
peste 5-10 ani, sistemul se va confrunta cu o penurie de cadre și abia atunci
se vor lua măsurile care se impun", avertizează profesorul Radu Ioan.
În
timp ce autoritățile vorbesc despre eficientizare și modernizare, mulți
profesori spun că realitatea din școli înseamnă norme mai mari, responsabilități
suplimentare și tot mai multă birocrație, într-un sistem care continuă să
piardă oameni și motivație.