Sărbătoare religioasă. Tradiții și superstiții de Sfântul Dumitru

În fiecare an, la data de 26 octombrie, credincioșii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie sau Sfântul Dumitru - Izvorâtorul de Mir. Potrivit tradiției, în această zi, se sfârșește "vara păstorilor", începută pe 23 aprilie, de ziua Sfântului Gheorghe. Sfântul Dumitru desfrunzește codrul, îi coboară pe ciobani cu oile de la munte, iar lumea se pregătește pentru iarnă. 

Tradiția populară spune că, de Sfântul Dumitru, căldura intră în pământ, iar gerul începe să-și arate colții. O serie de obiceiuri sunt păstrate din străbuni, ritualuri care aduc sănătate, protejează de rele și chiar îi ajută pe tineri să-și găsească perechea. 

Bătrânii satului spun că se aprind focuri peste care sar copiii pentru a fi sănătoși tot anul. După ce acesta este stins, țăranii aruncă un cărbune în grădină, ca acesta să primească putere de a rodi. Focul are rol purificator și protector, apărând împotriva relelor, neca-zurilor și ținând la distanță fiarele codrilor. Cei tineri sar peste foc, chiuie și joacă, în speranța că se vor căsători în curând. Femeile au datoria de a împărți copiilor fructe uscate, mere, nuci, covrigi, iar în biserici se țin slujbe speciale și se împart merinde. 

Originea numelui Dimitrie e grecească 

și amintește de vechea zeiță Demeter. Creștinismul a impus numele masculin Demetrios, explicat uneori ca simplificare a lui demometer, "maica poporului" (demos = popor; meter = mama). La noi, pe lângă numele bărbătești Dumitru, Dimitrie (cu prescurtări ca Mitrea, Mitru, Mitu, Dima și diminutive ca Mitruș, Mitruț, Mitrel, Mitrică, Mituș, Mitel, Mitică, există și numele femeiesc Dumitra. 

Icoană făcătoare de minuni, la Constanța 

Credincioșii se pot închina până mâine, 27 octombrie, la icoana Maicii Domnului de la Dervent. Icoana este recunoscută pentru minunile înfăptuite, fiind amplasată în fața Bisericii Sfântul Mare Mucenic Dimitrie din Constanța.