Sfântul Andrei - Ocrotitorul românilor. De ce este atât de importantă sărbătoarea de azi

În Ziua de Sfântul Andrei este interzis să se lucreze în casă sau în gospodărie. Se spune că Sântul Andrei împarte lupilor prada pentru iarna ce vine. Superstițiile spun că nu este bine să mături, tot din cauza lupilor, nici să dai gunoiul afară din casă, să nu dai cu împrumut nimic și nici măcar să nu dai de pomană. Cine lucrează de Sfântul Andrei se îmbolnăvește de Ignat. Pentru a fi feriți de moroi și strigoi, gospodarii ungeau ușile și ferestrele cu usturoi.

30 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei are o semnificație deosebită pentru poporul român, deoarece Sfântul Andrei este cel care a adus creștinismul pe meleagurile noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor și ocrotitorul României. 

Obiceiurile legate de noaptea de 29/30 noiembrie, sunt o împletire a sărbătorii creștine cu vechile ritualuri dacice, poporul atribuindu-i Sfântului Andrei trăsături de divinitate precreștină, acesta devenind personificarea divină a lupului solar.

Printre sihaștrii din Munții Carpați circula o legendă conform căreia ultimul preot al lui Zamolxis l-a cunoscut pe Iisus și apoi pe Apostolul Andrei. Ei vorbesc despre o "taină" a trecerii dacilor la creștinism păstrată de-a lungul timpului și transmisă de la un pustnic la altul, ca expresie a continuității de credință pe aceste meleaguri, scrie evz.ro

Potrivit tradiției, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. "Sfinții Apostoli ai Mântuitorului, precum și ucenicii lor, s-au împrăștiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiție, lui Toma i-au căzut sorții să meargă în Parția, lui Andrei în Sciția, lui Ioan în Asia", spunea Eusebiu de Cezareea (339/340 d. Chr.) în "Istoria bisericească".

Sfântul Andrei s-a născut în Betsaida Galileia, pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte. În Sfânta Scriptură spune că era fratele lui Simon Petru. A fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul iar dorința de a-L urma pe Hristos se naște în el la botezul Domnului, când Sfântul Ioan rostește cuvintele: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan 1, 29). Chemarea sa la apostolie se face însă mai târziu. "Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: «Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni». Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El", cum este relatată de Sfântul Evanghelist Matei. 

Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras, crucificat pe o cruce în formă de X, după cum ni s-a transmis prin tradiție. Sunt însă voci care susțin că această formă de crucificare da-tează din secolul XIV. Nu se cunoaș-te data martirizării, unii istorici o localizează în timpul împăratului Nero, prin anii 64-67, alții în vremea persecuțiilor inițiate de Domițian (81-96).

Peștera în care se crede că a viețuit Sfântul Apostol Andrei, în zona noastră se află la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, județul Constanța și este loc de pelerinaj care în fiecare an, pe 30 noiembrie, adună mii de credincioși.

În vara lui 1944, Peștera transformată în biserică a fost sfințită dar la scurt timp după aceasta, trupele rusești au distrus-o. Abia după 1990, prin râvna cuviosului monah Nico-dim Dincă, biserica a fost refăcută. 

În jur de 700.000 de români, dintre care 352.496 bărbați și 340.406 femei, își sărbătoresc onomastica astăzi, 30 noiembrie, de Sfântul Apostol Andrei.

Din totalul româncelor, 286.592 poartă numele de Andreea, 25.397 - Andra, 20.973 - Andrea. De asemenea, 7.084 de femei se numesc Andreia, iar alte 354 – Andruța și Andrușa.

Majoritatea bărbaților, respectiv 331.475, poarta numele Andrei. Alți 12.200 se numesc Andras, 3.262 - Endre, iar 4.212 - Andreeas sau Andreas.

Totodată, 681 de bărbați poartă numele de Andreiu, 13 – Andrușa și Andruța, iar alti 23 se numesc Andries, potivit datelor statistice.