SFÂNTUL DUMITRU, 26 octombrie. Ce trebuie să faci, astăzi, pentru sănătate și noroc

Sărbătoarea Sfântului Dumitru reprezintă ultima dintre sărbătorile de toamnă, fiind și printre cele mai importante, după Sfânta Parascheva. Sfântul Dumitru a fost martirizat în anul 306 și este pomenit pe 26 octombrie atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică. Dumitru era fiul guvernatorului cetății Tesalonicului și a fost botezat în secret de părinții săi, de frica prigoanelor aspre împotriva creștinilor.

După ce tatăl său a murit, împăratul Maximian l-a chemat pe Dumitru pentru a-l face guvernator al Tesalonicului. Împăratul a aflat că noul voievod este creștin, așa că s-a înfuriat și a ordonat să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor. A poruncit apoi ca Dimitrie să fie întemnițat. În ziua de 26 octombrie, soldații l-au găsit rugându-se, după care l-au străpuns cu sulițele.

Ce trebuie să faci de Sfântul Dumitru

De Sânmedru, aşa cum i se spune sărbătorii în popor, este „Ziua Soroacelor”: acum se încheie socotelile, slujbele sezoniere şi alte înţelegeri încheiate cu şase luni în urmă. Cu această ocazie românii fac focuri în curtea gospodăriei lor, copiii sar peste flacăra acestora pentru a fi sănătoşi, iar tinerii, pentru a avea căsnicii fericite.

În ziua praznicului se dăruiesc ofrande prietenilor şi rudelor: se împarte câte o sticlă de vin din noua recoltă şi câte două pâini proaspete, pentru ca în anul care vine să fie spor şi sănătate şi în familia respectivă, iar doctorul să vină doar în calitate de musafir. La biserică se sfinţesc şi alte ofrande: grâu fiert, nuci, mere şi covrigi; după slujbă, aceste daruri se împart săracilor şi copiilor, pentru sufletul rudelor decedate. De asemenea, se mai practică un ritual bun pentru atragerea norocului şi pentru sporul casei. În ziua praznicului se face pomană cu grâu fiert în care se adaugă unt, lapte sau brânză. Vasele cu aceste ofrande se sfinţesc la biserică şi se împart persoanelor foarte sărace sau bolnave.

Este ziua în care, în tradiţia populară se spune că se usucă toate plantele şi căldura intra în pământ, făcând loc anotimpului friguros.  Tot astăzi, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi pun cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră.