Sfântul Ioan de toamnă

Astăzi, 29 august, în calendarul creștin ortodox este prăznuită Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultimul prooroc din Vechiul Testament. În tradiția populară, sărbătoarea este cunoscută drept Sfântul Ioan de toamnă. Potrivit tradiției, Irodiada, fiica împăratului Irod, a cerut osândirea Sfântului Ioan la moarte prin decapitare și tot ea a îngropat capul proorocului. Una dintre slujitoarele lui Irod a dezgropat capul și l-a dus în taină la Ierusalim, unde s-a consemnat "prima aflare" a relicvei. În anul 453 d.Hr., episcopul din orașul sirian Emesa a dăruit capul Sfântului Ioan Botezătorul unei biserici, devenită loc de pe-lerinaj după "a doua aflare", motivată prin vindecarea multor bolnavi datorită proprietăților tămăduitoare ale relicvei. Ambele aflări sunt sărbătorite, în fiecare an, la 24 februarie. În timpul patriarhului Ignatie, pe la mijlocul secolului al IX-lea, capul proorocului a fost dus la Constantinopol, aceasta fiind "a treia aflare", prăznuită de ortodocși pe 25 mai. Pe lângă cele trei "aflări", în cinstea sfântului
s-au stabilit alte sărbători - Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul Înaintemergătorul (7 ianuarie), Nașterea Sf. Ioan (24 iunie) și Tăierea capului (29 august).
Sfântul Ioan de Toamnă aduce câteva interdicții și pedepse pentru cei care nu le respectă. În ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, începe postul negru, numit și sec, ce ține până la Ziua Crucii (14 septembrie). Prin acest post, credincioșii își mântuiesc sufletul de cele mai grele păcate făcute în via-ță, precum furturi sau ucideri. De mai multe și mai dese ori, însă, se postește de părinți, pentru vorbele urâte și grele spuse la mânie și furie contra copiilor.

Astăzi, 29 august, în calendarul creștin ortodox este prăznuită Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultimul prooroc din Vechiul Testament. În tradiția populară, sărbătoarea este cunoscută drept Sfântul Ioan de toamnă. Potrivit tradiției, Irodiada, fiica împăratului Irod, a cerut osândirea Sfântului Ioan la moarte prin decapitare și tot ea a îngropat capul proorocului. Una dintre slujitoarele lui Irod a dezgropat capul și l-a dus în taină la Ierusalim, unde s-a consemnat "prima aflare" a relicvei. În anul 453 d.Hr., episcopul din orașul sirian Emesa a dăruit capul Sfântului Ioan Botezătorul unei biserici, devenită loc de pe-lerinaj după "a doua aflare", motivată prin vindecarea multor bolnavi datorită proprietăților tămăduitoare ale relicvei. Ambele aflări sunt sărbătorite, în fiecare an, la 24 februarie. În timpul patriarhului Ignatie, pe la mijlocul secolului al IX-lea, capul proorocului a fost dus la Constantinopol, aceasta fiind "a treia aflare", prăznuită de ortodocși pe 25 mai. Pe lângă cele trei "aflări", în cinstea sfântului
s-au stabilit alte sărbători - Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul Înaintemergătorul (7 ianuarie), Nașterea Sf. Ioan (24 iunie) și Tăierea capului (29 august).
Sfântul Ioan de Toamnă aduce câteva interdicții și pedepse pentru cei care nu le respectă. În ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, începe postul negru, numit și sec, ce ține până la Ziua Crucii (14 septembrie). Prin acest post, credincioșii își mântuiesc sufletul de cele mai grele păcate făcute în via-ță, precum furturi sau ucideri. De mai multe și mai dese ori, însă, se postește de părinți, pentru vorbele urâte și grele spuse la mânie și furie contra copiilor.