Sfântul Mina, ocrotitorul celor păgubiți. Ce minuni a săvârșit Sfântul

Sfântul Mina este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 11 noiembrie în calendarul ortodox. S-a născut în Nakiyos, în apropiere de Memphis, în prima jumătate a secolului al III-lea. Este sfântul care îi ocroteşte pe cei păgubiţi şi îi ajută pe cei nedreptăţiţi în procese sau pe cei ce au pierdut ceva ori au fost înşelaţi.

Cine a fost Sfântul Mina

Sfântul Mina rămâne orfan pe când era copil. Tatăl i-a murit când avea 11 ani, iar mama sa a murit la doar trei ani după acesta.

Intră în armata imperială, însă, pe 23 februarie 303, când Dioclețian a emis primul edict de persecutare a creștinilor, părăsește armata și se retrage în deșert, dedicându-se vieții ascetice. Aici îl va întâlni pe Sfântul Macarie Egipteanul care îi va spune: „Ce cauți între cer și pământ, Mina, de unul singur? Locul tău este în mijlocul mulțimii, că să ia aminte toți la cuvintele și la faptele tale. Ai schimbat o haină de ostaș cu alta, atunci sfârșește pe câmpul de luptă, ca să înviezi ca un învingător fără sabie".

Datorită unei minuni săvârșite de Sfântul Mina, creștinii văd în el și un ocrotitor al celor păgubiți.

Minunile Sfântului Mina

Din vremurile sale au rămas mărturiile mai multor minuni ale Sfântului Mina. O femeie oarecare, silită fiind de un bărbat spre amestecare de rușine, s-a dus la sfântul și a cerut ajutorul lui, care nu a trecut-o cu vederea, păzind-o nevătămată. Acela, legându-și calul de piciorul său, încerca să silească pe femeie. Iar calul, sălbăticindu-se împotriva stăpânului, nu numai că l-a împiedicat de la nelegiuita faptă, ci l-a și târât pe pământ, neoprindu-se până la biserica sfântului. Ajungând acolo, cu mare glas necheza, făcând pe mulți oameni să iasă din biserică afară să vadă ce se întâmpla. Deci, cel ce a pătimit aceasta, văzând adunarea poporului și calul său care și mai mult se zbătea, și neavând vreun ajutor de la cineva, temându-se să nu sufere ceva mai rău de la calul său, a mărturisit fără să se rușineze, înaintea tuturor, păcatul său și îndată calul s-a liniștit. După aceasta, dezlegându-se călărețul, a intrat în biserica sfântului și căzând la pământ se ruga lui ca să nu fie încă mai mult pedepsit. 

Altă dată, un șchiop și o femeie mută stăteau în biserica sfântului împreună cu alți bolnavi, spre a se vindeca. Într-o noapte, fiind toți cuprinși de somn, s-a arătat sfântul și a zis șchiopului: „Du-te acum, când este liniște și apucă-te de haina femeii mute și te vei vindeca!". Iar el, ducându-se și apucând-o de haină, femeia s-a tulburat și a strigat, dezlegându-i-se limba. Iar șchiopul, rușinându-se, îndată s-a sculat și a început să fugă. Înțelegând amândoi minunea ce s-a făcut, au slăvit pe Dumnezeu.

Ce rol au lumânările întoarse de Ziua tâlharilor

În popor, data prăznuirii Sfântului Mina mai este cunoscută și drept Ziua tâlharilor. Și asta pentru că sfântul ajută la prinderea hoților și recuperarea pierderilor celor păgubiți. Toți cei aflați la necaz plătesc la biserică sărindare și acatiste. Însă cel mai important pare a fi ritualul lumânărilor întoarse. Numai lumânările sfințite, din biserică, din ceară curată, au efect. Unele persoane folosesc 3 sau 33 de lumânări, altele 40.

În ziua respectivă se ține post negru și se citește Acatistul Sfântului Mina. Lumânările se aprind, apoi se lipesc de sfeșnice cu capătul arzând în jos, adică invers decât ar fi normal. Se crede că astfel se întorc gândurile dușmanilor, ursita și se recuperează pagubele. În unele zone ale țării, se practică acest ritual pe o perioadă îndelungată. Mai exact, vreme de 40 de zile, așa încât ultima zi să pice de ziua sfântului. Se începe cu aprinderea unei lumânări, în prima zi. Apoi, două, a doua zi, și tot așa, până la 40. Deși seamănă mai mult a practică păgână, a ritual vrăjitoresc, care nu are nimic de-a face cu credința creștină, mulți preoți acceptă acest ritual.