Sfântul Vasile ne apără de rele. Tradiții și obiceiuri în această zi

131
Sfântul Vasile ne apără de rele. Tradiții și obiceiuri în această zi - img1-1546335076.jpg
Anul Nou începe cu sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii Ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini, considerat "păzitor de duhuri rele". În ziua de Sfântul Vasile cel Mare, tradiția spune este bine să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Tradiția populară mai spune că ai noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat.Sfântul Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii Ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini. S-a născut în Pont în jurul anului 329 și a murit în Cezarea în ziua de 1 ianuarie 379.

Provenea dintr-o familie creștină binecunoscută - tatăl său, Sfântul Vasile cel Bătrân, a fost un renumit învățător în Pont, iar sora sa, Macrina, și fratele său, Grigore din Nyssa, au devenit de asemenea sfinți. Sfântul Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol și la Atena, remarcându-se încă de tânăr prin profunde cunoștințe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină și retorică. Sub influența sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult de biserică, iar episcopul Cezareii, care îl aprecia deosebit de mult, îl încurajează să accepte o slujbă bisericească. În căutarea căilor spre perfecțiune, Vasile vizitează multe mănăstiri din Egipt, Siria, Palestina și Mesopotamia. La întoarcerea în Pont, el înființează o mănăstire pe malul Irisului. Scrierile sale din acea perioadă pun bazele vieții monahale sistematice și de aceea Sfântul Vasile este considerat părintele monahismului oriental.

În anul 370, Sfântul Vasile este ales episcop al Cezareii. În această înaltă funcție, el era totodată Mitropolit al Cappadociei și Exarh al Pontului, autoritatea sa întinzându-se între Balcani, Mediterană, Marea Egee și până la Eufrat. El a depus eforturi susținute pentru organizarea bisericii și a luptat pentru drepturile clerului, totodată punând un mare accent pe temeinica pregătire canonică și spirituală a preoților.

Sfântul Vasile a acordat o mare atenție săracilor

O mare atenție a acordat Sfântul Vasile săracilor și celor oprimați, inițiind nenumărate acte de caritate. Dragostea sa față de semeni s-a concretizat mai ales în așezământul filantropic, numit de credincioși Vasiliada. Acest așezământ a fost construit la marginea Cezareei. Aici au fost adunați cei înfometați și abandonați, spre a fi hrăniți. Potrivit cercetătorilor, fiecare boală își avea rezervată clădirea și personalul necesar pentru îngrijire.

Sfântul Vasile moare în anul 379, iar la înmormântarea sa participă un mare număr de creștini, evrei, păgâni, localnici și străini, ca dovadă a popularității sale.

Scrierile sale au o mare importanță teologică și au fost traduse pe tot globul. Sfântul Vasile a scris câteva cărți împotriva lui Eunomius și a arianismului în general, în care apără teza Trinității. În "De Spiritu Sancto", Sf. Vasile tratează chestiunea Sfântului Duh și combate anumite mișcări din Macedonia care negau existența Duhului Sfânt. El a scris de asemenea un mare număr de lucrări exegetice despre Psalmi, Isaia și Iov, 24 de predici și a ținut multe discursuri. Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie și 366 de epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice.

Numele Vasile este foarte răspândit în toată lumea creștină. Acesta provine din grecescul "basileios", care la rândul lui înseamnă "rege", "împărat", "bazileu". Latinii l-au redat prin Basilius.

Obiceiuri și tradiții


Există multe obiceiuri și superstiții legate de prima zi din noul an, în care se sărbătorește Sfântul Vasile cel Mare.
Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreț, numele lui fiind considerat de alții drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creștinilor, "păzitor de duhurile rele", astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfășurarea practicilor magice.
În ziua de Sfântului Vasile cel Mare e bine să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe față, te ștergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat și sănătos în tot anul.
Totodată, dacă dormi de Sfântul Vasile, riști să fii leneș tot anul.
În tradiția populară se spune că aduce noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat. Se mai spune că, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat.
Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului și s-o mânuiască de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an.
Tot în ziua de Sfântul Vasile se spune că e bine să se bea mult vin, pentru că atât cât vom bea, tot așa vom avea și sânge în obraji.
Alte superstiții sunt legate de vreme. Conform tradiției populare, cum e ziua de Anul Nou, așa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelșugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoși tot restul anului.
Tradiția populară mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-și pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
La trecerea dintre ani și pe 1 ianuarie copiii obișnuiesc să meargă cu sorcova din casă în casă, pentru a le ura oamenilor bogăție și sănătate. Deși sorcova era confecționată, la început, din rămurele de pomi fructiferi sau din trandafiri, în prezent, ea este făcută din hârtie colorată și beteală.
"Semănatul", "Plugușorul", "Plugul cel Mare" sau "Vasilica" sunt alte texte cu care se urează în prima zi din an.
Astfel, există obiceiul să se colinde cu o căpățână de porc împodobită cu panglici și mărgele, tradiție numită "Colindul cu Vasilica". După terminarea colindatului, aceștia se strâng la o cârciumă, iar mai târziu gătesc căpățâna.
La țară există obiceiul dezlegării anului, când tinerii colindă prin sat și fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune că așa sunt alungate duhurile rele.
Tot la țară, fetele nemăritate obișnuiesc să construiască punți din două crenguțe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele, pentru vedea cum va fi alesul. Astfel, dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.
Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea o zi, astfel că i s-a dat prima zi din an. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguță de busuioc la toarta unui clopoțel și i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie.


Sursa: News.ro




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 1.5386 secunde