Studenții constănțeni confundă voluntariatul cu munca patriotică

La Campusul Universității "Ovidius" a avut loc, recent, "Ziua porților deschise pentru ONG-uri", eveni-ment organizat de AIESEC în cadrul Săptămânii Naționale a Voluntariatului.

Din păcate, printre standurile ONG-urilor a bătut vântul, pentru că studenții nu prea s-au înghesuit să afle cum stă treaba cu voluntariatul. E drept, nici ONG-urile nu au venit în număr mare la târg, nouă dintre organizațiile invitate de AIESEC Constanța confirmând participarea, dintre care doar cinci au fost prezente: Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), Humanitae, Salvați Copiii România, Centrul pentru Resurse Civice, Centrul de Asisten-ță pentru Organizațiile Neguvernamentale (CENTRAS) Constanța. Acestora li s-a alăturat și AIESEC, organizatoarea acțiunii.

După strângerea standurilor, cele cinci ONG-uri s-au întâlnit în Sala Senatului pentru a discuta despre importanța voluntariatului și prezența acestuia în viața studenților, și nu numai. Discuțiile au fost moderate de Georgiana Onuc, fostă președintă AIESEC.

Unul dintre subiectele dezbătute a fost schimbul care se realizează între studentul voluntar și ONG-ul în care activează: "Ei vor adeverință de practică, noi avem nevoie de voluntari", a spus Alina Fătu, din partea Asociației Salvați Copiii România. Însă unii dintre colegii săi de breaslă nu sunt de acord cu ideea de schimb în voluntariat: "Atunci când voluntariatul implică un schimb, un beneficiu, se schimbă ideea de voluntariat", a spus Diana Nechita, purtător de cuvânt în cadrul AIESEC. De aceeași părere este și Andrei Șeitan, reprezentant al Asociației Humanitae, pentru care "scopul voluntariatului este să dai un serviciu mai departe". El spune, de asemenea, că voluntariatul funcționează pe două coordonate: "pentru a aduce un bine în jurul nostru și pentru a te dezvolta pe tine". "Mulți nu vin să voluntarieze, ci să obțină un folos – o adeverință de practică, un pix, orice. Or nu asta înseamnă voluntariat", precizează Șeitan.

"Constanța e un mediu atipic față de restul țării"

Tot Andrei Șeitan (voluntar activ de mulți ani, cunoscut pentru campania "Salvați Roșia Montană") a identificat faptul că orașul de la malul mării e un teren arid pentru voluntariat: "Constanța e un mediu atipic față de restul țării în ceea ce privește voluntariatul". El propune și o soluție: "Trebuie să testăm reacțiile de moment ale studenților în activitățile de voluntariat, și apoi să venim cu programe adaptate preferințelor lor".

O altă soluție propusă de Andrei Șeitan este motivarea studenților prin accesarea laturii sentimentale: "Suntem un popor sentimental, de aceea ne câștigăm resursa umană pe latura sentimentală. Asta înseamnă proiecte pe social, în primul rând, apoi pe probleme de tineret, mediu, arte și sport".

Reprezentanții ONG-urilor au dat exemplul Angliei, unde cultura voluntariatului este foarte dezvoltată, la activități în acest sens luând parte nu doar studenți, ci și persoane cu joburi stabile.

De unde reticența studenților față de voluntariat? S-au întrebat reprezentanții ONG-urilor? "Problema e că, în afara mediului studențesc, te lovești de ONG-uri doar dacă vrei. E o problemă de vizibilitate a acestora", a spus Cosmin Bârzan, din partea Centrului pentru Resurse Civice.

Un motiv pentru reticența tinerilor în fața voluntariatului a fost identificat de Andrei Șeitan: "Se confundă munca patriotică de dinainte de 1989 cu munca de voluntariat".

Săptămâna Națională a Voluntariatului se desfășoară în perioada 11-17 mai și își propune creșterea calității activităților de voluntariat în rândul tinerilor, ca un mijloc de stimulare a participării active.