Troia, cucerită de… Brad Pitt

Într-o montare care revoluționează conceptul de teatru pentru copii și tineret - cel puțin pe scena teatrală de la Constanța - spectacolul regizorului Gavriil Pinte - "Din legendele Olimpului - Războiul Troian" - este unul care te ține cu ochii lipiți de scena aflată într-o continuă efervescență.

O poveste "spusă" prin mișcare, muzică, tablouri care se succed amețitor, în decoruri de o simplitate uimitoare, dar de un efect neașteptat.
Cutia Pandorei, răzbunarea lui Zeus, Mărul Discordiei, Calul Troian, călcâiul lui Ahile sunt povești transpuse în inedite tablouri în care recuzita și mișcarea scenică te captează în fiecare moment al piesei.
Secvențele cu actori la vedere alternează cu marionete care nu arată conform așteptărilor tradiționale. Mai mult, întunericul din sală și albul din decoruri, îmbrăcămintea zeilor te fură de pe scaunul sălii, te iau pe sus și te duc chiar acolo, în miezul poveștii. Este meritul scenografei Roxana Ionescu, care jonglează cu efecte speciale, panouri, costume și accesorii uimitoare.
La toate acestea se adaugă o coloană sonoră și un ritm amețitor date de lupte, conflicte, ieșite din paginile tradiționale ale cărții și redate într-o formă nouă și modernă, presărată cu momente comice.
Și toate aceste trucuri regizorale - redate cu un scop clar de a capta atenția spectatorilor fragezi - nu ar fi avut succesul așteptat fără echipa teatrului de animație constănțean. Sunt actori care surprind prin talent, dăruire, adaptare la o altfel de montare cu care ne-am obișnuit până acum. Nu există rol secundar și principal în această piesă, a fost o echipă extraordinar de bine sudată; Daniel Minciună, Clara Ghiuvelechian, Lucian Zaharia, Daniela Manolache, Tiberiu Roșu, Rovena Paraschivoi, Adrian Bădilă, Claudiu Bădilă, Claudia Zaharia, Alin Con-stantinescu, Magdalena Baciu, Ion Ciolan și Alina Niță au dovedit că formarea pentru a evolua în repertoriul unui teatru pentru copii presupune o paletă mult mai mare și mai complexă de tehnici.
Noua piesă are un alt grup țintă decât ne-a obișnuit teatrul până acum, și anume elevi din clasele V - VIII, care au în bibliografie o parte din Legendele Olimpului. Așa că și la spectacolul de vineri după-amiaza sala s-a umplut de elevi - la început greu de stăpânit - mai mult sau mai puțin cunoscători ai fermecătoarelor legende. După forfota creată în anumite momente ale piesei îți dai seama că astfel de spectacole ar putea fi reținute pentru cultura generală și ar putea înlocui cu succes lipsa de lectură. Secvența cu călcâiul lui Ahile - comentată cu voce tare ca fiind cea din filmul cu Brad Pitt, spune multe despre preocupările copiilor noștri, în detrimentul lecturii și al trecerii poveștilor prin filtrul personal.
Teatrul pentru copii constănțean începe, prin această montare, modelarea unui nou segment de public, iar piesa în sine, pentru instituția de teatru, este o rampă certă de lansare spre festivaluri de gen.