Un basorelief din marmură a fost furat din Muzeul de Istorie

Nu este vorba despre o simplă monedă, un ciob sau un vas, ci de un basorelief în toată regula, așa că furtul recent dintr-o sală a Muzeului de Istorie a pus pe jar angajații instituției. Basorelieful avea 33 cm lungime, 27 înălțime, 5 cm grosime. Un semnal de alarmă: nu este primul caz și, mai mult, numărul vizitatorilor este în continuă creștere.
Specialistul Zaharia Covacef ne-a declarat că s-a constatat lipsa basoreliefului în urmă cu câteva zile, dar secția Patrimoniu din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Constanța a ținut să se ocupe de caz în liniște.

Am aflat că piesa era expusă în sala 6 a muzeului, la etajul 1, în colecția de artă sculpturală, alături de alte asemenea obiecte din marmură descoperite de-a lungul timpului în Dobrogea. "Ca și restul pieselor, basorelieful era prins în cleme, nu era expus în vitrine, deoarece nimănui nu îi trecea prin cap că un basorelief poate fi scos de acolo", ne-a declarat Zaharia Covacef. "Basorelieful se afla într-o bună stare de conservare, deși era spart pe o latură și în partea de sus. Era din marmură și îl reprezenta pe cavalerul trac, fiind descoperit în anul 1965, în urma unor săpături în localitatea Fântânele. Era datat secolele II - III, epoca romană. Despre acest basorelief s-a scris în peste 100 lucrări de specialitate în țară și în străinătate, începând cu un volum din anul 1966 și până la o ultimă lucrare a unui istoric neamț, apărută anul trecut. Basorelieful a fost inclus în categoria tezaur. Specific faptul că piesa nu era un unicat, deoarece astfel de reprezentări ale cavalerului trac sunt frecvente, 200 am găsit doar în Dobrogea".
În cursul zilei de ieri, vizitatorii muzeului au avut parte de o surpriză în sala de artă sculpturală: piesele mai mici, susceptibile de a încăpea într-un rucsac, au fost înlocuite cu…fotografii, pentru a nu mai exista probleme.

S-a redus numărul personalului de supraveghere
Angajații Muzeului de Istorie sunt de părere că astfel de furturi se petrec când nu sunt mulți vizitatori, în momentele în care supraveghetoarele de pe etaj - doar 3 la număr - trebuie să se împartă între vizitatorii răzleți din cele 6 – 7 săli de pe etaj. Muzeul nu este prevăzut cu camere de supraveghere decât pe holuri, însă, cea mai gravă problemă este lipsa unui număr optim de angajați, pentru a se putea asigura și ghidajul, și supravegherea. "Tot reducând din personal ca să facem economie, uite ce se întâmplă!", a exclamat Zaharia Covacef.

Bubă veche: valoarea piesei nimeni nu o știe
Ca și în alte cazuri de acest gen, apare o altă problemă a specialiștilor Muzeului de Istorie: valoarea pagubei. "Valorile pieselor pe care le avem în registrul inventar sunt simbolice. Era o perioadă când trebuia să le dai o valoare pentru a le face intrarea în muzeu, dar evaluarea reală a pieselor nu s-a făcut niciodată, pentru că nu există norme. Valoarea cu care a fost înregistrată nu mai corespunde astăzi; dacă în 1965 era înregistrată cu 1.000 de lei, atunci care este valoarea ei astăzi?
De-a lungul timpului, au fost reevaluate piesele care au plecat la expoziții în străinătate, deoarece trebuiau asigurate. E adevărat, toate piesele trebuie asigurate, dar cine suportă o astfel de acțiune, cu ce fonduri?", ne-a explicat Zaharia Covacef.
Specialistul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța ne-a mai declarat că un basorelief asemănător cu cel furat este evaluat, spre exemplu, într-un catalog din Bulgaria, la 4.000 - 6.000 de dolari. Este prețul de pornire, iar valoarea lui crește la orice licitație.
Basorelieful este dat în urmărire la frontiere, asta doar dacă se gândește cineva să îl vândă afară, dar, dacă ajunge la colecționarii din țară, nu i se mai poate lua urma, ca și în cazul altor obiecte furate de-a lungul timpului din vitrinele muzeului.
Am mai aflat că în ultimii zece ani niciun caz nu a fost soluționat. Este vorba despre furtul unui vas antic din Edificiul Roman cu Mozaic, al unor vase de sticlă, alte obiecte de marmură – capul lui Hermes și statueta lui Dionisos.

Nu este vorba despre o simplă monedă, un ciob sau un vas, ci de un basorelief în toată regula, așa că furtul recent dintr-o sală a Muzeului de Istorie a pus pe jar angajații instituției. Basorelieful avea 33 cm lungime, 27 înălțime, 5 cm grosime. Un semnal de alarmă: nu este primul caz și, mai mult, numărul vizitatorilor este în continuă creștere.
Specialistul Zaharia Covacef ne-a declarat că s-a constatat lipsa basoreliefului în urmă cu câteva zile, dar secția Patrimoniu din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Constanța a ținut să se ocupe de caz în liniște.

Am aflat că piesa era expusă în sala 6 a muzeului, la etajul 1, în colecția de artă sculpturală, alături de alte asemenea obiecte din marmură descoperite de-a lungul timpului în Dobrogea. "Ca și restul pieselor, basorelieful era prins în cleme, nu era expus în vitrine, deoarece nimănui nu îi trecea prin cap că un basorelief poate fi scos de acolo", ne-a declarat Zaharia Covacef. "Basorelieful se afla într-o bună stare de conservare, deși era spart pe o latură și în partea de sus. Era din marmură și îl reprezenta pe cavalerul trac, fiind descoperit în anul 1965, în urma unor săpături în localitatea Fântânele. Era datat secolele II - III, epoca romană. Despre acest basorelief s-a scris în peste 100 lucrări de specialitate în țară și în străinătate, începând cu un volum din anul 1966 și până la o ultimă lucrare a unui istoric neamț, apărută anul trecut. Basorelieful a fost inclus în categoria tezaur. Specific faptul că piesa nu era un unicat, deoarece astfel de reprezentări ale cavalerului trac sunt frecvente, 200 am găsit doar în Dobrogea".
În cursul zilei de ieri, vizitatorii muzeului au avut parte de o surpriză în sala de artă sculpturală: piesele mai mici, susceptibile de a încăpea într-un rucsac, au fost înlocuite cu…fotografii, pentru a nu mai exista probleme.

S-a redus numărul personalului de supraveghere
Angajații Muzeului de Istorie sunt de părere că astfel de furturi se petrec când nu sunt mulți vizitatori, în momentele în care supraveghetoarele de pe etaj - doar 3 la număr - trebuie să se împartă între vizitatorii răzleți din cele 6 – 7 săli de pe etaj. Muzeul nu este prevăzut cu camere de supraveghere decât pe holuri, însă, cea mai gravă problemă este lipsa unui număr optim de angajați, pentru a se putea asigura și ghidajul, și supravegherea. "Tot reducând din personal ca să facem economie, uite ce se întâmplă!", a exclamat Zaharia Covacef.

Bubă veche: valoarea piesei nimeni nu o știe
Ca și în alte cazuri de acest gen, apare o altă problemă a specialiștilor Muzeului de Istorie: valoarea pagubei. "Valorile pieselor pe care le avem în registrul inventar sunt simbolice. Era o perioadă când trebuia să le dai o valoare pentru a le face intrarea în muzeu, dar evaluarea reală a pieselor nu s-a făcut niciodată, pentru că nu există norme. Valoarea cu care a fost înregistrată nu mai corespunde astăzi; dacă în 1965 era înregistrată cu 1.000 de lei, atunci care este valoarea ei astăzi?
De-a lungul timpului, au fost reevaluate piesele care au plecat la expoziții în străinătate, deoarece trebuiau asigurate. E adevărat, toate piesele trebuie asigurate, dar cine suportă o astfel de acțiune, cu ce fonduri?", ne-a explicat Zaharia Covacef.
Specialistul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța ne-a mai declarat că un basorelief asemănător cu cel furat este evaluat, spre exemplu, într-un catalog din Bulgaria, la 4.000 - 6.000 de dolari. Este prețul de pornire, iar valoarea lui crește la orice licitație.
Basorelieful este dat în urmărire la frontiere, asta doar dacă se gândește cineva să îl vândă afară, dar, dacă ajunge la colecționarii din țară, nu i se mai poate lua urma, ca și în cazul altor obiecte furate de-a lungul timpului din vitrinele muzeului.
Am mai aflat că în ultimii zece ani niciun caz nu a fost soluționat. Este vorba despre furtul unui vas antic din Edificiul Roman cu Mozaic, al unor vase de sticlă, alte obiecte de marmură – capul lui Hermes și statueta lui Dionisos.