Unde se practicau sacrificiile umane și decapitările în Dobrogea

Peștera Casian, unul dintre cele mai importante puncte de atracție ale Dobrogei, încă este înconjurată de mister. Și astăzi, cei care ajung la Gura Dobrogei simt fiorii vremurilor de demult.

Valentina Voinea, arheolog al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cea care a coordonat cercetările de la Peștera Casian, ne povestește din nou, despre ultimele noutăți de la Peștera Casian.

Din ultimele cercetări făcute pe baza dovezilor materiale și informațiilor literare privind manifestările religioase din Dobrogea, reiese o nouă ipoteză privind existența casienilor și a călugărilor.

Zona Podișului Central Dobrogean ascunde un număr generos de peșteri, grote și adăposturi care au îndemnat la meditație și închinare.

După cum cunoaștem deja, primele mențiuni epigrafice despre casieni au apărut pe "pietrele scrise" din amfiteatrul natural, situat nu departe de Peștera Casian.

Din primele cercetări arheologice, experții au ajuns la concluzia că pe meleagurile Dobrogei a existat o civilizație formată din "casieni". Continuând, cercetătorii au ajuns, în cele din urmă, la noi concluzii despre existența acestei civilizații: casienii erau oamenii unui popor ce practica sacrificiul uman și decapitarea.

"Pornind de la descoperirea făcută în Peștera Casian, în nișa naturală aflată pe peretele stâng, o cruce mică incizată, am confirmat observațiile noastre cu privire la locuirea îndelungată și folosirea peșterii de către călugări. Ultima descoperire făcută în Peștera «La Baba» - Cheile Dobrogei sunt urmele unor oase umane în interiorul unei vetre gumelnițene. Aceste dovezi demonstrează că poporul casian practica sacrificiul uman, foarte frecvent de altfel în a doua jumătate a mileniului V înainte de Hristos", ne-a declarat Valentina Voinea.

Cele mai spectaculoase depuneri rituale au apărut în Peștera X (Craniilor), situată pe malul stâng al Ghelengicului, în Cheile Dobrogei. Prima descoperire de acest gen a apărut în urmă cu trei ani: o calotă craniană umană la 1,50 m de intrarea în peșteră, depunere datată în perioada romano-bizantină timpurie.

"În urma săpăturilor din august 2011, s-a ajuns la noi ipoteze și concluzii:

datorită spectaculoasei descoperiri, o groapă rituală, amenajată într-o mică nișă din exterior, la baza peretelui din dreapta intrării, în al cărui interior a fost depus un adult sacrificat, într-o poziție neobișnuită - legat și decapitat, rezultă următoarea concluzie: contextul descoperirii (în fața peșterii) și modul de tratare a cadavrului (decapitat, legat) pot fi legate de actele sacrificiale practicate de traco-geți, descrise de scriitorii antici, dar puțin documentate arheologic", precizează Valentina Voinea.