Universitatea Maritimă din Constanța a sărbătorit 20 de ani de la "demilitarizare"

Imediat după ce focurile Revoluției de la 1989 se stingeau, la Constanța, un grup de 1.200 de studenți și 54 de profesori se implicau într-o serie de mitinguri, petiții, mese rotunde și proteste, culminând cu greva foamei, având ca numitor comun demilitarizarea învățământului maritim.

Prin Hotărârea de Guvern 113 din 6 februarie 1990, Facultatea de Electromecanică Navală și Facultatea de Navigație a Marinei Civile treceau din cadrul Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân", din subordinea Ministerului Apărării Naționale, la Ministerul Învățământului, înființându-se Institutul de Marină Civilă, cu sediul în municipiul Constanța. În ședința de constituire au fost aleși Gavrilă Rican - primul rector al institutului, Moise Nicolae Romulus - primul decan al Facultății de Navigație și Lucian Băluț - primul decan al Facultății de Electromecanică.

Începând cu promoția 1991, absolvenții Insti-tutului de Marină Civilă puteau obține brevetul de ofițer maritim III (punte, mașină electric).

Din 1992, ia ființă Colegiul Universitar de Navigație Fluvială și Maritimă, opt ani mai târziu, respectiv în anul 2000, primind noua denumire de Universitatea Maritimă din Constanța.

La sărbătoarea de sâmbătă, 6 februarie, au răspuns prezent invitației la aniversare o seamă de personalități care au marcat trendul acestei instituții de învățământ ce astăzi se înfățișează într-o cu totul altă imagine. Printre ei, Petre Roman, primul ministru de acum 20 de ani, Cătălin Avramescu, consilierul președintelui Traian Băsescu, Ecaterina Andronescu, rectorul Universității Politehnice, reprezentantul ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cărora li s-au alăturat numeroși foști și actuali studenți.

Laurențiu Mironescu, co-mandant de cursă lungă, în anul universitar 1989-1990 era student anul IV, când s-a întâmplat evenimentul sărbătorit sâmbătă, 6 februarie. "Practic, la mo-mentul respectiv noi eram militari. Și a fost o luptă care a culminat cu acea grevă a foamei pe care am făcut-o noi înainte de 6 februarie 1990, când premierul de la acea dată a reușit să taie nodul gordian și să semneze actul de înființare al instituției. De atunci, însă, s-au schimbat atât de multe pe care nici nu mi le imaginam la acea vreme. Iar ideea, dincolo de dotările ultramoderne, este că populația studenților depășește 2.000, ceea ce pentru învățământul de marină din Europa reprezintă un pol cu foarte mare greutate!".

Fostul ministru al Educației Ecaterina Andronescu s-a aflat la aniversarea UMC în calitate de președinte al Consiliului Național al Rectorilor. "Dumneavoastră v-ați născut sub un semn special față de alte universități din țară, și anume acela al descoperirii democrației, adăugând această componentă esențială cunoașterii. Universitatea dvs. este printre puținele universități din țară în care puteți să spuneți că absolvenții lucrează pe o piață a muncii internațională. Cei mai mulți lucrează pe această piață a muncii globalizată".

Aflat pentru prima dată la UMC, "nașul" acestei instituții, cum l-a prezentat rectorul Cornel Panait, primul ministru de atunci Petre Roman declara că înființarea a fost o modalitate de a separa apele, respectiv "treaba milităriei" de societatea civilă.

În același an în care semna HG 113 din 6 februarie 1990, de legitimare a Universității Maritime, premierul de atunci a mai înființat 22 de universități.

În cuvântul său, Petre Roman a relatat o scurtă "poveste de istorie" despre cele două tabere care au influențat înființarea actualei Universități Maritime: "Cea militară, cu o anumită susținere politică, și tabăra celor interesați care reclamau un drept legitim. Atunci, când am semnat hotărârea de Guvern de înființare s-a vorbit despre o cedare a mea, tocmai în vremea aceea când au fost cedări cu mult mai vinovate".

Fostul premier le-a propus cadrelor didactice de aici să fie deschizătoare de drumuri și să înființeze o specializare care să se ocupe de combaterea pirateriei maritime, care a devenit o problemă deosebit de gravă. "V-aș fi propus să combatem pirateria din economia României, dar aceasta este mult prea mare", a conchis Petre Roman.

Minodora Badea, studentă anul II, la Inginerie Economică în Transporturi, ne-a declarat că a ales această facultate pentru că îi oferă o dublă specializare: ca inginer și specialist în transporturi, având materii și din aria economică și din aria inginerească. "Consider că este un domeniu de viitor, având în vedere că în Constanța se intersectează trei tipuri de transport: o dată maritim, feroviar și auto. Știu că mulți se întreabă ce caută fetele aici, dar eu mărturisesc sincer că mi-e frică de apă, deci nu mă văd navigând. Mai repede mă văd la un birou!"