Vila Cănănău, argument al măiestriei arhitectului Victor Stephănescu

Pe 13 august 1913, Titus Cănănău obținea autorizație de construcție pe terenul său din Bulevardul Elisabeta. Fostul primar conservator Titus Cănănău deținuse mandat în perioada decembrie 1910 – octombrie 1912, fiind distins cu gradul de ofițer al Coroanei României în 1911 de către regele Carol I.

Dr. Doina Păuleanu arată, în volumul II al lucrării sale, "Constanța 1878 – 1928. Spectacolul modernității târzii" (editura Arcade, 2006), că edificiul a fost conceput de arhitectul Victor Gh. Stephănescu sub influ-ența eclectismului european. "Clădirea prezintă elemente neoromânești, ornamentație Art Nouveau și aparență victoriană, într-o alăturare care-i conferă farmec retrospectiv; asimetrică din punct de vedere compozițional, vila a fost gândită într-o legătură livrescă și romanțioasă cu priveliștea panoramică asupra mării" (p. 332).

"Un cumul de detalii, uneori contradictorii, nu anulează surpriza descoperirii paramentului de piatră, a bovindoului semicircular cu ferestre, a frizei de castan într-un basorelief acuzat, a vreunui arc frânt, a loggiei cu două coloane și vase de piatră, a contraforților din structura fațadei, a hornurilor – fleșă surprinzător de înalte" (p. 332), precizează dr. Doina Păuleanu.

Cunoscutul arhitect Victor Stephănescu se naște pe 14 martie 1877, tatăl său, compozitorul George M. Stephănescu, fiind întemeietorul Operei Române din București. Beneficiiind de o educație aleasă, Victor studiază matematica la Dresda, belle arte și arhitectura la Paris. În 1900, i se decernează, în Franța, premiul "Amfiteatru", iar un an mai târziu obține prima din cele șase diplome de arhitect salubrist. Din 1904 este profesor la Academia de Arte Frumoase din București și arhitect șef al expoziției jubiliare din parcul Carol. În perioada 1907 – 1916 este arhitect și director tehnic la Teatrul Național din București, printre operele sale din Capitală numărându-se și Institutul Geologic, Cercul Militar, fațada cu porticul monumental și o latură a Gării de Nord. La Alba Iulia, a proiectat Catedrala Reîntregirii Neamului, iar la Constanța cele mai însemnate opere ale sale sunt Cazinoul, moscheea Carol I, cel de-al doilea sediu al Primăriei din piața Ovidiu, casele Exsarhu și Cănănău.