Vinerea Mare

Ultima vineri din Postul Paștilor se numeste și Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conotațiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se întâmplă în această zi: se numește Vinerea Patimilor deoarece Isus a fost răstignit; Vinerea Seacă, pentru că cei mai mulți români au obiceiul de a ține Postul negru (nu mănâncă și nu beau nimic toata ziua). Postul Negru este ținut în credința că Dumnezeu îl va feri pe cel care postește de toate bolile, îl va face să fie sănătos și să-i meargă bine tot restul anului. Femeile țin în mod special la respectarea vinerilor, în general, în credința că Sf.Vineri le-ar aduce un mare necaz dacă ar coase, ar țese, ar toarce sau ar albi cămăși în cursul acestei zile. O altă datină în Vinerea Mare este aceea a scăldatului. În mod diferit față de persoanele în vârstă care se spovedesc și se împărtășesc de mai multe ori pe an, tineretul merge pentru aceste lucruri doar o dată pe an, în Vinerea Paștilor. Se crede că dacă plouă în Vinerea Seacă, anul va fi mănos, iar dacă nu plouă, va fi neroditor.

De asemenea, Vinerea Nea-gră este ziua în care Iisus Hris-tos a fost răstignit, pe muntele Golgota. Sfântul Epitaf, o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Fiul lui Dumnezeu în timpul existenței Lui pământene, este pus pe sfânta masă, care simbolizează mormântul lui Iisus și pe sub care trec credincioșii. Seara se oficiază denia Prohodului, slujba de înmormântare, în finalul căreia cortegiul de credincioși, în frunte cu preoții, dă ocol bisericii de trei ori. Prohodul Domnului este o slujbă în trei stări, cu o muzică angajantă, pe care o cântă și credincioșii. În cadrul slujbei se accentuează ceea ce este pozitiv în moartea Mântuitorului. Pe de altă parte, se pomenește de Iosif și Nicodim, cei care

L-au înmormântat cu cinste pe Iisus Hristos.