Arhivele Constanței la șase decenii de la înființare (II)

Reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 a dus la modificarea structurii de organizare a instituției care se transformă în Filiala Județeană Constanța a Arhivelor Statului. Prin promulgarea Legii 16 din 2 aprilie 1996 aceasta a devenit Direcția Județeană Constanța a Arhivelor Naționale.

Criza financiară avea să aducă, însă, o nouă reorganizare a instituției păstrătoare a memoriei românilor. Astfel, la nivelul întregii țări, potrivit situației încadrării posturilor prevăzute în statul de organizare la data de 10 august 2009 din totalul de 1.728 de funcții cuprinse, numai 860 erau încadrate, în timp ce 868 erau vacante, astfel încât procentul funcțiilor ocupate reprezenta 49,83% din numărul posturilor prevăzute. În ciuda acestei situații, prin Legea 329 din 15 septembrie 2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional și Hotărârea Guvernului nr. 1376 din 18 noiembrie 2009, Direcția Generală a Arhivelor Naționale devine Direcție, iar la nivel județean direcțiile se transformă în servicii. Potrivit noului stat de funcții intrat în vigoare la data de 8 ianuarie 2010, Direcția Județeană Constanța a Arhivelor Naționale devine Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, din cele 31 de posturi aprobate rămânând cu 17, dintre care ocupate numai 13. Din păcate, reorganizarea s-a realizat în contextul adăugării de atribuții suplimentare referitoare la deținerea de documente și eliberarea actelor referitoare la drepturi ale cetățenilor, fără a se asigura condițiile minime de exercitare a acestora, fapt care a creat dificultăți insurmontabile de funcționare organizațională, în condițiile în care nivelul atribuțiilor și al activităților derivate s-a majorat cu aproximativ 70%.

Cu toate acestea, chiar dacă instituția își desfășoară activitatea la "limita de avarie" din punctul de vedere al resurselor umane, angajații ei au înțeles să se alăture efortului colectiv de reducere a cheltuielilor bugetare prin suplinirea lipsei acute de personal, dar capacitatea funcțională este pusă în pericol, în special accesul liber și neîngrădit la documentele pe care le are în păstrare, precum și deschiderea către interesele cetățeanului. Au existat însă și unele situații în care specialiști ai acestei instituții s-au reorientat către alte activități din cauza condițiilor de muncă, nu întotdeauna dintre cele mai prielnice, dar și din cauza scăderii salariilor.

La nivelul Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, în anul 2010, trei specialiste au părăsit sistemul una prin pensionare, una optând pentru mediul privat, iar alta către altă instituție de stat, renunțând a mai practica activități arhivistice. Situația este de-a dreptul alarmantă dacă avem în vedere faptul că un specialist în acest domeniu se formează în câțiva ani, iar mulți dintre absolvenții Facultății de Arhivistică din București, la scurt timp de la angajare se reorientează către alte instituții sau societăți cu capital privat.

Reorganizarea instituției păstrătoare a memoriei trecutului românilor avea să continue astfel încât, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 656 din 29 iunie 2011 prin care se modifică Hotărârea Guvernului nr. 1376 din 18 noiembrie 2009 "numărul maxim de posturi al Arhivelor Naționale este de 729".

La șase decenii de la înființare Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale își desfășoară activitatea cu un număr de 9 angajați și se confruntă cu o mare problemă, cea a lipsei spațiului de depozitare, însă își leagă speranța funcționării în condiții optime de mutarea într-un nou sediu, într-un timp cât mai scurt.

Virgil Coman, Șeful Serviciului

Județean Constanța al Arhivelor Naționale