CAPIDAVA – cetatea de la cotitură

603
2 min citire
CAPIDAVA – cetatea de la cotitură - 1f254dcb0a7ea1f7710c9d7e7c837a13.jpg
La aproape 20 de kilometri în aval de Cernavodă, Dunărea face o mare cotitură, mărginită pe dreapta de pereții verticali ai unor faleze de calcar, iar spre stânga de malul împădurit ca o perie al Bălții Ialomiței, luând-o mai întâi spre nord-est, apoi spre nord ca să se mai întoarcă încă o dată spre nord-vest.
În fundul marii cotituri stă pitit, într-un soi de găvan, satul actual Capidava, care și-a luat numele recent de la cetatea romană ale cărei ruine îl străjuiesc de pe un pinten stâncos situat la SSE de sat.
Capidava se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă, șoseaua care leagă localitățile trecând chiar pe lângă zidurile cetății. Fortificația are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m și înalte de 5-6 m, cu șapte turnuri de peste 10 m, din care trei turnuri dreptunghiulare, două turnuri în sfert de cerc și două turnuri intermediare în formă de potcoavă (U), o poartă lată de 2,50 m situată pe latura de SE care făcea legătura cu restul teritoriului și o ieșire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul.
Cetatea ocupa un loc important în sistemul defensiv roman, făcând parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean.
Importanța strategică a locului a determinat instalarea unei stațiuni militare, precum și amplasarea și dezvoltarea unui centru civil în epoca romană. Castrul, situat lângă un vad de trecere, a fost construit de detașamente din Legiunea V Macedonică și Legiunea XI Clau-dia. Toponimul getic de Capidava - însemnând cetatea de la cotitură - confirmă o locuire preromană, poziția geografică deosebită explicând însemnătatea așezării băștinașe, loc care permitea comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană. Tabula Peutingeriana oferă date exacte privind distanțele dintre Axiopolis, Capidava și Carsium. Aceste distanțe coincid cu distanțele dintre localitățile actuale Hinog - Capidava și Capidava - Hârșova. În verificarea tabulei vine descoperirea unui stâlp miliar în localitatea Seimenii Mici, care dă distanța de 18.000 de pași de la Axiopolis la Capidava, adică 27 de km.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.0778 secunde