Ce suferințe aduce copiilor obezitatea

Obezitatea la copii poate duce la o serie de complicații de sănătate, atât pe moment, cât și pe măsură ce copiii devin adulți. Medicii atrag atenția că aproape fiecare organ al corpului este afectat de obezitate.

Cele mai îngrijorătoare consecințe ale obezității la copii sunt diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și accidentele vasculare cerebrale, rezistența la insulină, intoleranța la glucoză, ateroscleroza, hipertensiunea arterială, atrag atenția specialiștii pe site-ul despre-copii.com. Mai mult, aproximativ 30% din copiii obezi suferă de "sindromul metabolic", care este o combinație de mai multe boli din categoriile enumerate mai sus. Partea și mai rea este că acest sindrom crește semnificativ riscul de complicații grave de sănătate atunci când copiii devin adulți.

Iată câteva consecințe pe termen lung ale obezității: degenerarea hepatică (steatoză hepatică), apnee în somn, insuficiență renală, sindromul ovarului polichistic (la femei), dureri de genunchi și șold, risc mai mare de fracturi osoase și hipotiroidism.

Provocări fizice

Pe lângă suferințele fizice severe, copiii obezi se lovesc de o serie de bariere fizice, motiv pentru care stilul lor de viață nu poate fi activ. Toate acestea vor degenera în probleme de sănătate, cum ar fi astmul, dureri articulare și ale mușchilor, senzație de "prea gras pentru a face activitate fizică" și multe altele. De aceea, este esențial ca ei să înceapă, încet-încet, să facă diverse activități fizice (pe lângă o alimentație sănătoasă și săracă în calorii), pentru a preveni consecințele pe termen lung ale obezității.

Impactul social

Un copil cu asemenea probleme va avea o stimă de sine scăzută și, urmare acestui sentiment, se va izola. Din cauza acestor apăsări psihologice, și rezultatele școlare ale copiilor pot fi mai slabe, iar dificultățile sociale vor continua și la maturitate. În plus, sentimentul de autoconștientizare a corpului lor sau cel al izolării, atunci când sunt evitați de colegi la tot felul de activități, inclusiv sportive, vor fi o barieră solidă în calea apetitului pentru activități fizice.

Ce-i de făcut

În primul rând, medicii recomandă un regim alimentar sever, chiar dacă acesta trebuie să fie urmat și de copiii mai mici. Așa că micuțul nu trebuie să primească mai mult de 1 000 de calorii pe zi, adunate din: 100 g glucide, 70 g proteine și 40 g grăsimi; 400 g legume verzi, 300 g fructe proaspete, 60 g făină, 500 ml lapte smântânit, 150 g carne slabă, 15 g unt, un ou.

La fel de important este ca mesele, patru-cinci pe zi, să fie luate la intervale regulate, de 3-4 ore, iar micul dejun să fie consistent, întrucât efortul maximal al organismului se depune în cursul dimineții. Mesele de prânz și de seară vor fi mai reduse. Între ele, la jumătatea dimineții și după-amiază, se pot intercala mici gustări (lapte, fructe). Acest regim sever trebuie urmat până se pierde excesul de grăsime. Dacă se adaugă exerciții fizice, numărul de calorii se poate crește în raport cu energia consumată suplimentar. În cazurile în care nu se obțin rezultate, este bine ca acești copii să fie spitalizați, alimentația lor putând fi astfel mai ușor supravegheată. Dar și în cazurile în care se obțin rezultate, regimul alimentar trebuie urmărit cel puțin până la sfârșitul pubertății.