Genele ne influențează bunătatea

Uneori, doi frați, crescuți de aceiași părinți sub aceleași influențe de mediu, ajung să fie atât de diferiți, încât unul să fie amabil și generos, iar altul răutăcios. Acum, un nou studiu, citat de site-ul descopera.ro, vine să demonstreze că personalitatea "fratelui rău" este dictată de genele care controlează formarea receptorilor de hormoni.

Oxitocina și vasopresina, doi hormoni care inspiră sentimente de dragoste și generozitate atunci când sunt eliberați la nivelul creierului, se leagă de neuroni prin atașarea de moleculele numite receptori, care pot apărea în diferite forme. Noua cercetare condusă de Michel Poulin de la Universitatea din Buffalo, SUA, sugerează că forma acestor receptori, care este influențată de anumite gene, este cea care determină dacă persoana deținătoare va fi generoasă sau nu.

Cu toate acestea, de-a lungul studiului a reieșit că, în formarea personalității, influența genelor se combină și cu modul în care este crescut individul.

Studiul a fost realizat pe sute de persoane care au fost rugate să răspundă la întrebări legate de simțul civic, activități caritabile și viziunea asupra lumii.

De exemplu, ei au fost întrebați dacă sunt de părere că oamenii au obligația de a raporta o infracțiune, a plăti impozite sau de a se angaja în activități caritabile precum donarea de sânge. Dintre cei intervievați, 711 au oferit o mostră din saliva lor pentru ca specialiștii să le poată analiza ADN-ul și măsura nivelul de oxitocină și vasopresină.

Rezultatele studiului au arătat că participanții la studiu care au declarat că văd lumea ca pe un loc amenințător format din indivizi răi, dar care dețineau gene asociate cu bunătatea, erau totuși oameni generoși și sociabili. "Aceste versiuni ale genelor, care ne predispun la generozitate, ne permit să trecem cu vederea pericolele din lume și să devenim oameni sociabili", a explicat Poulin.

Prin comparație, în cazul indivizilor care au avut alte versiuni ale acestor gene s-a constatat că o viziune negativă asupra lumii duce la crearea unui comportament antisocial.

"Noi nu susținem că am găsit gena care ne face mai buni, ci că am găsit o genă care contribuie la capacitatea noastră de a fi sociabili și darnici, în funcție de sentimentele pe care le avem deja în privința lumii înconjurătoare", a declarat Michel Poulin.