Numeroși copii întâmpină dificultăți serioase atunci când ajung la vârsta școlară și au probleme de pronunție sau de scriere. Delia Timcea, profesor de psihopedagogie specială, ne-a spus că dislexia (tulburare a cititului) și disgrafia (tulburare a scrisului) se manifestă la școlar prin incapacitatea mai mult sau mai puțin accentuată de a învăța citirea și scrierea.
Pentru unii copii, însușirea limbajului devine extrem de anevoioasă întrucât dezvoltarea intelectivă trebuie să le permită să stabilească anumite corelații între emisia orală a sunetelor și imaginile grafice, în cazul scrisului. Dar și formarea deprinderilor de citit se realizează prin dezvoltarea unui cod lingvistic ce îi permite copilului să perceapă grafemele (semne grafice) ca unități cu valoare de simbol.
Confuzii între litere
Copilul cu tulburări de acest gen face confuzii constante și repetate între fonemele asemănătoare acustic («p» și «b», «f» și «v», «s» și «z», «c» și «g», «l» și «r»), inversiuni, adăugiri și omisiuni de litere, inversiuni și adăugiri de cuvinte, are greutăți în a combina cuvintele în unități. Din cauza neînțelegerii celor citite și chiar a propriului scris, redarea la dislexici și distrofici este lacunară, neclară, sau în alte cazuri conține adăugiri de elemente care nu figurau în textul respectiv. În general, acești copii citesc greu și scriu greu și/ sau incorect. Întâmpină mari probleme atunci când sunt puși să redea ceea ce-au citit.
Dintre cauzele care stau la baza tulburărilor de scris și citit se numără insuficiențele funcționale în elaborarea limbajului, ale îndemânării manuale, ale schemei corporale, tulburările spațio – temporale, întârzieri în apariția limbajului sau deficiențe de percepție și de motricitate în timpul dezvoltării vorbirii.
Corectarea dislexiei și disgrafiei se face în cabinete logopedice, cu șanse mari de recuperare la școlarii mici. "Cu cât aceste tulburări persistă în timp, cu atât recuperarea este mai dificilă pentru că se consolidează deprinderile greșite de scris și citit și se accentuează tulburările comportamentale între care domină scăderea interesului pentru școală" – precizează logopedul.
Din păcate, planul de școlarizare prevede doar o oră de logopedie pe săptămână. Din punctul de vedere al specialiștilor, este foarte puțin. "Dacă am avea două ore pe săptămână pentru fiecare copil cu astfel de probleme, în șapte – opt luni, el ar fi recuperat", precizează Delia Timcea.
Numeroși copii întâmpină dificultăți serioase atunci când ajung la vârsta școlară și au probleme de pronunție sau de scriere. Delia Timcea, profesor de psihopedagogie specială, ne-a spus că dislexia (tulburare a cititului) și disgrafia (tulburare a scrisului) se manifestă la școlar prin incapacitatea mai mult sau mai puțin accentuată de a învăța citirea și scrierea.
Pentru unii copii, însușirea limbajului devine extrem de anevoioasă întrucât dezvoltarea intelectivă trebuie să le permită să stabilească anumite corelații între emisia orală a sunetelor și imaginile grafice, în cazul scrisului. Dar și formarea deprinderilor de citit se realizează prin dezvoltarea unui cod lingvistic ce îi permite copilului să perceapă grafemele (semne grafice) ca unități cu valoare de simbol.
Confuzii între litere
Copilul cu tulburări de acest gen face confuzii constante și repetate între fonemele asemănătoare acustic («p» și «b», «f» și «v», «s» și «z», «c» și «g», «l» și «r»), inversiuni, adăugiri și omisiuni de litere, inversiuni și adăugiri de cuvinte, are greutăți în a combina cuvintele în unități. Din cauza neînțelegerii celor citite și chiar a propriului scris, redarea la dislexici și distrofici este lacunară, neclară, sau în alte cazuri conține adăugiri de elemente care nu figurau în textul respectiv. În general, acești copii citesc greu și scriu greu și/ sau incorect. Întâmpină mari probleme atunci când sunt puși să redea ceea ce-au citit.
Dintre cauzele care stau la baza tulburărilor de scris și citit se numără insuficiențele funcționale în elaborarea limbajului, ale îndemânării manuale, ale schemei corporale, tulburările spațio – temporale, întârzieri în apariția limbajului sau deficiențe de percepție și de motricitate în timpul dezvoltării vorbirii.
Corectarea dislexiei și disgrafiei se face în cabinete logopedice, cu șanse mari de recuperare la școlarii mici. "Cu cât aceste tulburări persistă în timp, cu atât recuperarea este mai dificilă pentru că se consolidează deprinderile greșite de scris și citit și se accentuează tulburările comportamentale între care domină scăderea interesului pentru școală" – precizează logopedul.
Din păcate, planul de școlarizare prevede doar o oră de logopedie pe săptămână. Din punctul de vedere al specialiștilor, este foarte puțin. "Dacă am avea două ore pe săptămână pentru fiecare copil cu astfel de probleme, în șapte – opt luni, el ar fi recuperat", precizează Delia Timcea.