Identitate fără frontiere

"Problemele comunităților de romi sunt aceleași în toată Europa de Sud-Est", aceasta este una dintre concluziile la care au ajuns cinci jurnaliști din România, Macedonia, Serbia, Bulgaria și Ucraina, în urma unor investigații în comunitățile rome din țara lor. Acțiunea lor s-a înscris în programul "Presa și accesul la sănătate în comunitățile de romi", inițiat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu susținerea financiară asigurată de Open Society Institute - Network Public Health Program.
Programul a început în octombrie 2008, iar în iulie 2009 urmează să se încheie.

În cadrul unei dezbateri maraton, ziariști din țară și din străinătate au purces săptămâna trecută la o incursiune în lumea atât de aproape nouă, dar pe atât de necunoscută și nesocotită a romilor. Pornind de la tema "Presa și accesul la sănătate în comunitățile de romi", abordarea s-a extins ajungând, în final, să acopere o paletă generoasă de probleme cu care se confruntă această comunitate etnică în cele cinci țări implicate în proiect.
În contextul programului anunțat, reporterii au fost interesați în special de serviciile medicale pentru femeile însărcinate, de a căror sănătate depinde viitorul comunităților de romi.

Bulgaria: sărăcie și discriminare
Sărăcia și discriminarea sunt probleme semnalate de jurnalistul bulgar Stanimir Vaglenov care a realizat studiul în câteva comunități de romi din țara sa. În țara de la sud de Dunăre, statul derulează programe, chiar dacă nu tocmai consistente financiar, dar care au ca țintă populația romă. Ca și în România, etnicii romi sunt și în Bulgaria masă de manevră electorală pentru politicieni. "În Bulgaria se cumpără voturile. În prezent ne pregătim pentru alegeri parlamentare și politicienii le plătesc acum romilor facturile la utilitățile la care au restanțe", a fost exemplul oferit de Stanimir Vaglenov. În ceea ce privește discriminarea, ziaristul bulgar a semnalat astfel de cazuri în sistemul sanitar, unii medici refuzând să acorde îngrijiri medicale cetățenilor bulgari de etnie romă. Lipsa actelor de identitate generează probleme în Bulgaria atunci când se pune în discuție accesul la sistemul sanitar.

Romii din Ucraina, între ignoranță și negarea identității
Probleme mult mai mari întâmpină romii din Ucraina, unde, potrivit jurnalistului Vlad Lavrov, nu există niciun fel de programe derulate de stat pentru incluziunea romilor. Lipsa documentelor de identitate generează și aici o serie de probleme. Din păcate, discriminarea poate fi constatată la niveluri înalte aici: "Într-un comunicat de presă publicat în ziarul poliției locale a apărut, printre altele, următorul mesaj: «Pentru securitatea dumneavoastră, feriți-vă de populația romă!»", a fost exemplul oferit de ziaristul din Ucraina.
În Ucraina romii nu au un reprezentant legal, nu se pot face astfel niciodată auziți, politicienii nu manifestă interes față de ei nici măcar în perioadele electorale, singura șansă a lor de a reuși în viață fiind aceea de a-și ascunde identitatea și de a se integra în societate ca... ucrainean.

Serbia - respect față de femeile însărcinate
"Romii din Serbia se îndreaptă în continuare spre partide radicale", a spus Stevan Dojcinovic. Nu se cunoaște numărul exact al cetățenilor de etnie romă din Serbia, dar numărul localităților în care se regăsesc comunități compacte a ajuns la 600. Potrivit Ministerului Sănătății din țara vecină, 75% dintre romii de aici trăiesc sub standarde. În ceea ce privește însă accesul la sănătate, romii din Serbia se folosesc de diverse trucuri pentru a se prezenta la medic, respectiv împrumută cardurile de sănătate ale altor cetățeni. Spre deosebire de celelalte două țări, aici, mai apare un element de noutate și anume respectul manifestat de personalul sanitar și de societate, în ansamblu, față de femeile însărcinate chiar dacă acestea provin din comunitatea romă. În acest context, rar se întâmplă ca o femeie de etnie romă să nască acasă, chiar și atunci când aceasta nu are card de sănătate. Deși au propria organizație, romii din Serbia nu își votează propriul partid, la ultimele alegeri ei pierzând astfel și ultimul reprezentant pe care l-au avut în legislativul sârb.

Macedonia - public țintă pentru traficanții de organe
Un caz aparte îl reprezintă Macedonia. Poveștile despre romii de aici se țes în jurul traficanților de organe. Membri ai unor comunități mult mai închise decât în alte țări, romii din Macedonia sunt ținte sigure pentru traficanții de organe. Cauza acestui fenomen ce se extinde tot mai mult în comunitățile de romi este lipsa documentelor de identitate. Cu toate acestea, "romii din Macedonia au o situație puțin mai bună decât în alte țări", a punctat Xhelal Neziri, ziaristul macedo-nean care a participat la proiect.
Macedonia este așadar o țară a contrastelor în acest domeniu, ținând cont de faptul că aici romii dispun de propriul ziar, dar și de o televiziune, menite a contribui la educarea membrilor comunității. Televiziunea are un impact foarte mare, este controlată de parlamentarul romilor, iar angajații de aici nu sunt numai romi, ci și macedoneni.
Xhelal Neziri a dezvăluit și care au fost cele mai mari probleme pe care le-a întâmpinat pe parcursul documentării: refuzul femeilor rome de a vorbi cu jurnaliști bărbați.

Nu în ultimul rând... România
În România, studiul a fost realizat de Petru Zoltan. Aici, problemele țin în mare parte de birocrație, dar și de derularea controversată a unor programe naționale și internaționale de către organizații și autorități ale statului. Și aici, lipsa documentelor de identitate generează o serie de probleme, iar discriminarea este și ea semnalată pe alocuri, sub forme, ce-i drept, destul de discrete.
Romii au așadar un numitor comun în cele cinci țări din sud-estul Europei: problemele cu care se confruntă. De cele mai multe ori, neajunsurile acestei comunități ies din sfera etnicității și capătă aspecte sociale.
Pe parcursul mai multor săptămâni, vom prezenta în pagina "Interetnica" reportajele realizate de cei cinci ziariști implicați în proiect, pentru a cunoaște și o altfel de față a acestei comunități.