Pro și contra "Zilei Naționale a Armânilor": controverse identitare

"Comunitatea Armână din România sărbătorește, sâmbătă, «Ziua Națională a Armânilor»". Manifestările organizate pentru această zi au fost anunțate printr-un comunicat de presă, semnat de către reprezentantul Comunității, Costică Canacheu.

Concret, va fi vorba despre organi-zarea, la ora 11,00, la Palatul Parla-mentului, a Adunării Generale a orga-nizației conduse de Costică Canacheu. Potrivit comunicatului de presă, la eveniment sunt așteptați să participe reprezentanți ai armânilor din țară și din străinătate. Tot sâmbătă, începând cu ora 13,00, în Parcul Herăstrău, va avea loc un spectacol susținut de interpreți ai folclorului armânesc.

Un spectacol de acest gen va fi organizat și la Constanța, începând cu ora 14,00, în zona Cazinoului din stațiunea Mamaia.

În comunicatul de presă semnat de Canacheu se mai menționează că "ziua de 23 Mai reprezintă pentru armâni un moment de recunoaștere identitară, de conservare a trecutului armânesc și de recuperare a memoriei noastre colective pentru continuitatea noastră istorică".

23 Mai este, însă, momentul care, an de an, readuce în atenție probleme mai vechi generate de două abordări diferite asupra comunității aromânilor din România.

Comunitatea este, de ani buni, scindată în două mari tabere: cea a promotorilor ideii de recunoaștere a comunității aromânilor din România ca minoritate națională și cei care se împotrivesc acestei politici.

Sub deviza "Cum se inventează o nouă minoritate și se falsifică istoria", Centrul de studii pentru românii de pretutindeni critică și anul acesta demersurile inițiate de organizația condusă de Costică Canacheu și condamnă acțiunile întreprinse pentru declararea comunității aromâne drept minoritate națională.

Redăm mai jos fragmente din materialul postat pe site-ul Bibliotecii Metropolitane București și transmis presei, de la secțiunea dedicată studiilor etnologice: "Recunoașterea aromânilor ca minoritate etnică de către autoritățile române a devenit un obiectiv care a depășit demult stadiul larvar de intenție, organizații aromâne de orientare radicală creând un flux de presiune internă și internațională prin compromiterea izvoarelor istorice care autentifică originea profund ro-mânească a acestei comunități dialectale. (…)

Desigur, data (n.n. 23 Mai) are o însemnătate istorică, dar nu cea dorită și mult trâmbițată de anumiți reprezentanți ai aromânilor vădit interesați de declararea aromânilor din România ca minoritate. Acest grup de interese, pe care-l regăsim mai ales într-o autodenumită Comunitate a Aromânilor din România, și-a asumat un moment istoric ce nu aparține aromânilor, ci istoriei tuturor românilor (daco-romani, vlahi, macedo-români, megleno-români, istro-români). De fapt, 23 mai 1905 a fost data la care sultanul Abdul Hamid II conferea românilor, și nu aromânilor, din Peninsula Balcanică un statut de autonomie limitată printr-un decret imperial. Asistăm însă la un mod agresiv de deturnare a sem-nificației unui eveniment istoric de către această Comunitate a Aromânilor din România care încearcă să acrediteze ideea, care de cele mai multe ori a avut efectul scontat în rândul opiniei publice, că documentul la care am făcut referire ar fi generat "eliberarea aromânilor". În acest mod, lideri ai C.A.R. încearcă să acrediteze existența unui "popor armân" și a unei false așa-zise minorități etnice aromâne în țara noastră. (…)". Cei interesați pot citi integral materialul pe site-ul Centrului de studii pentru românii de pretutindeni, acolo unde se găsesc și alte lucrări pe această temă: http://www.bmms.ro/site_etnologie/Cum_se_inventeaza_o_minoritate.htm.