Țara cutiilor de chibrituri

Cine avea impresia că românii trăiesc că niște șoricei, adică mulți îngrămădiți în spații mici, nu se înșela. Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Locuințe din Viena, noi ne desfășurăm pe un spațiu mai mic cu cel puțin 60% față de orice alt european. Un german sau un spaniol, spre exemplu, are la dispoziție în jur de 36 metri pătrați, în timp ce un român nu se poate lăuda decât cu 15 metri pătrați pentru locuit.

În schimb, potrivit principiului "E mică, dar e a noastră", majoritatea românilor (80%) locuiesc în casele proprietate personală, în timp ce media în UE este de 65%. Doar vecinii noștri, ungurii și bulgarii, stau mai bine la capitolul "Proprietăți", cu procente de 93%, respectiv 91%.

Potrivit aceluiași studiu, deficitul de locuințe din România este imens (sincer, chiar nu era nevoie de un studiu, știa deja toată lumea), ritmul de creștere a numărului de unități locative noi fiind destul de mic, în comparație cu ce se întâmplă în prospera Uniune Europeană. Mai exact, numărul locuințelor noi, construite în ultimele 12 luni, a fost de 1,8/1.000 locuitori, de trei ori mai puține decât în UE. Spre exemplu, în Spania și Irlanda, numărul de case noi la mia de locuitori a fost de 15. În țările cu care, teoretic, ne aflăm într-o competiție a orgoliilor, media a fost de cel puțin două ori mai mare. Astfel, Ungaria a încheiat ultimul an cu 4,1 locuințe/1.000 locuitori, Polonia și Slovacia cu 3,1/1.000 iar Cheia cu 2,9/1.000.

În plus, ca totul să fie perfect, nici viitorul nu sună prea bine pentru românul cu venituri medii. Majoritatea investițiilor imobiliare vin pe segmentul rezidențial, în timp ce prețurile apartamentelor din blocurile vechi vor crește cu 10 - 15%, până la finele lui 2007. Pentru casele din clasa de mijloc (60.000 - 70.000 euro), prețurile de execuție au crescut cu peste 20%, cât să nu își mai permită oricine să scape de cutia de chibrituri numită generic "apartament".

În orice caz, cine este invidios pe europenii vestici, ar trebuie să știe că australienii sunt 21 de milioane pe o suprafață de circa 7,741 milioane kilometri pătrați. Adică fiecare australian are la dispoziție cam 368 de metri pătrați. Și canadienii o duc bine, ei fiind 33 de milioane pe aproximativ 10 milioane kilometri pătrați, adică în jur de 300 metri pătrați la fiecare locuitor.

În comparație, cele 22 de milioane de români împart 232.000 kilometri pătrați. Matematic, avem la dispoziție 10 metri pătrați, cu 5 mai puțin decât media studiului realizat de austrieci, chiar dacă nu e vorba de același lucru. Ce chestie.

Cine avea impresia că românii trăiesc că niște șoricei, adică mulți îngrămădiți în spații mici, nu se înșela. Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Locuințe din Viena, noi ne desfășurăm pe un spațiu mai mic cu cel puțin 60% față de orice alt european. Un german sau un spaniol, spre exemplu, are la dispoziție în jur de 36 metri pătrați, în timp ce un român nu se poate lăuda decât cu 15 metri pătrați pentru locuit.

În schimb, potrivit principiului "E mică, dar e a noastră", majoritatea românilor (80%) locuiesc în casele proprietate personală, în timp ce media în UE este de 65%. Doar vecinii noștri, ungurii și bulgarii, stau mai bine la capitolul "Proprietăți", cu procente de 93%, respectiv 91%.

Potrivit aceluiași studiu, deficitul de locuințe din România este imens (sincer, chiar nu era nevoie de un studiu, știa deja toată lumea), ritmul de creștere a numărului de unități locative noi fiind destul de mic, în comparație cu ce se întâmplă în prospera Uniune Europeană. Mai exact, numărul locuințelor noi, construite în ultimele 12 luni, a fost de 1,8/1.000 locuitori, de trei ori mai puține decât în UE. Spre exemplu, în Spania și Irlanda, numărul de case noi la mia de locuitori a fost de 15. În țările cu care, teoretic, ne aflăm într-o competiție a orgoliilor, media a fost de cel puțin două ori mai mare. Astfel, Ungaria a încheiat ultimul an cu 4,1 locuințe/1.000 locuitori, Polonia și Slovacia cu 3,1/1.000 iar Cheia cu 2,9/1.000.

În plus, ca totul să fie perfect, nici viitorul nu sună prea bine pentru românul cu venituri medii. Majoritatea investițiilor imobiliare vin pe segmentul rezidențial, în timp ce prețurile apartamentelor din blocurile vechi vor crește cu 10 - 15%, până la finele lui 2007. Pentru casele din clasa de mijloc (60.000 - 70.000 euro), prețurile de execuție au crescut cu peste 20%, cât să nu își mai permită oricine să scape de cutia de chibrituri numită generic "apartament".

În orice caz, cine este invidios pe europenii vestici, ar trebuie să știe că australienii sunt 21 de milioane pe o suprafață de circa 7,741 milioane kilometri pătrați. Adică fiecare australian are la dispoziție cam 368 de metri pătrați. Și canadienii o duc bine, ei fiind 33 de milioane pe aproximativ 10 milioane kilometri pătrați, adică în jur de 300 metri pătrați la fiecare locuitor.

În comparație, cele 22 de milioane de români împart 232.000 kilometri pătrați. Matematic, avem la dispoziție 10 metri pătrați, cu 5 mai puțin decât media studiului realizat de austrieci, chiar dacă nu e vorba de același lucru. Ce chestie.