Un europarlamentar român are salariu de 1500 euro pe lună, fără bonusuri și indemnizații

În afară de miza electorală, politicienii români visează la Parlamentul European
și datorită avantajelor materiale și sociale care decurg din funcția de euro-deputat. Salariul va fi, începând cu 2009, de 7.000 de euro pe lună, la care se mai adaugă bani pentru transport, cazare, întreținere. În prezent, un europarlamentar român câștigă 1.500 euro/lună, plus 270 euro pentru fiecare ședință
la care participă.

După desfășurarea alegerilor din ianuarie 2007 Parlamentul European numără 785 de membri. Este cel mai mare parlament democratic din lume. Egalitatea de gen și transparența sunt principii care conduc modul de funcționare al Parlamentului European: în 1979, doar 16, 5% dintre fotoliile parla-mentare erau ocupate de femei. Astăzi, procentul a crescut la 30,3%, mai mult decât în majoritatea Statelor Membre.
În ce privește transparența, membrii Parlamentului sunt obligați să menționeze într-un registru public activitățile profesionale și orice altă funcție deținută sau activitate remunerată.

Salarii de 7000 de euro, începând din 2009
În 2005, Parlamentul și Consiliul au decis asupra unui statut unitar pentru toți membrii, care să elimine discrepanțele existente între regimurile naționale ale statelor membre și care să asigure mai multă transparență în remunerarea acestora. Potrivit Biroului de Informate al Parlamentului European, noul statut va intra în vigoare după ale-gerile din 2009, iar salariul membrilor va fi stabilit la 7.000 Euro pe lună, punând capăt diferențelor dintre statele membre.
În prezent, salariile europarlamentarilor sunt plătite de țările din care fac parte. De aici și diferențele uriașe dintre lefurile lor. Dacă un deputat italian câștigă, spre exemplu, 12.000 de euro pe lună, unul român nu încasează decât 1.500 euro, echivalentul salariului pe care îl avea în Parlamentul României. De precizat că, în plus, pe ziua de sesiune parlamentară un eurodeputat ia în jur de 270 de euro. Totodată, europarlamentarii mai au la dispoziție aproape 4000 de euro pentru cheltuieli legate de logistică și secretariat. Demnitarii români care au ajuns în PE și-au păstrat funcțiile și în Parlamentul României, nefiind nicio restricție în această privință.
De asemenea, potrivit noului statut, cheltuielile de transport nu vor mai fi rambursate pe baza unui tarif uniform, ci în funcție de costurile reale ale deplasării. Se creează un fond de pensii din cotizațiile plătite Parlamentului. Cu toate acestea, art. 25 din statut prevede că deputații care sunt realeși pentru un nou mandat pot opta pentru menținerea regimului național în vigoare până în 2009 în ce privește indemnizația de membru al Parlamentului European și diverse cotizații.

Opt grupuri politice în PE
În PE activează opt grupuri parlamentare. Un grup politic este alcătuit din minimum 20 deputați, din cel puțin șase state membre. Aceștia nu pot face parte din mai multe grupuri politice. Deciziile în cadrul grupului se iau în urma unor dezbateri și nici un membru nu poate fi obligat să voteze altfel decât dorește. 
Grupurile politice au un rol important în viața parlamentară, în alegerea președintelui, a vicepreședinților și a prezidiului comisiilor. Grupurile politice aleg raportorii și decid cum va fi alocat timpul prevăzut pentru intervenții. Grupurile politice se reunesc în săptămâna dinaintea sesiunilor scurte (Bruxelles) și pe durata acesteia și organizează seminarii pentru a defini principiile acțiunii politice.
Cele opt grupuri politice sunt:
- Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) și al Democraților Europeni, din care fac parte și nouă români - șase membri PD și trei UDMR
- Grupul Socialist din Parlamentul European, din care fac parte 12 membri PSD
- Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa – opt membri PNL
- Grupul Uniunea pentru Europa Națiunilor
- Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană
- Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică
- Grupul Independență și Democrație
- Grupul Identitate, Tradiție, Suveranitate - șase membri PRM

În afară de miza electorală, politicienii români visează la Parlamentul European
și datorită avantajelor materiale și sociale care decurg din funcția de euro-deputat. Salariul va fi, începând cu 2009, de 7.000 de euro pe lună, la care se mai adaugă bani pentru transport, cazare, întreținere. În prezent, un europarlamentar român câștigă 1.500 euro/lună, plus 270 euro pentru fiecare ședință
la care participă.

După desfășurarea alegerilor din ianuarie 2007 Parlamentul European numără 785 de membri. Este cel mai mare parlament democratic din lume. Egalitatea de gen și transparența sunt principii care conduc modul de funcționare al Parlamentului European: în 1979, doar 16, 5% dintre fotoliile parla-mentare erau ocupate de femei. Astăzi, procentul a crescut la 30,3%, mai mult decât în majoritatea Statelor Membre.
În ce privește transparența, membrii Parlamentului sunt obligați să menționeze într-un registru public activitățile profesionale și orice altă funcție deținută sau activitate remunerată.

Salarii de 7000 de euro, începând din 2009
În 2005, Parlamentul și Consiliul au decis asupra unui statut unitar pentru toți membrii, care să elimine discrepanțele existente între regimurile naționale ale statelor membre și care să asigure mai multă transparență în remunerarea acestora. Potrivit Biroului de Informate al Parlamentului European, noul statut va intra în vigoare după ale-gerile din 2009, iar salariul membrilor va fi stabilit la 7.000 Euro pe lună, punând capăt diferențelor dintre statele membre.
În prezent, salariile europarlamentarilor sunt plătite de țările din care fac parte. De aici și diferențele uriașe dintre lefurile lor. Dacă un deputat italian câștigă, spre exemplu, 12.000 de euro pe lună, unul român nu încasează decât 1.500 euro, echivalentul salariului pe care îl avea în Parlamentul României. De precizat că, în plus, pe ziua de sesiune parlamentară un eurodeputat ia în jur de 270 de euro. Totodată, europarlamentarii mai au la dispoziție aproape 4000 de euro pentru cheltuieli legate de logistică și secretariat. Demnitarii români care au ajuns în PE și-au păstrat funcțiile și în Parlamentul României, nefiind nicio restricție în această privință.
De asemenea, potrivit noului statut, cheltuielile de transport nu vor mai fi rambursate pe baza unui tarif uniform, ci în funcție de costurile reale ale deplasării. Se creează un fond de pensii din cotizațiile plătite Parlamentului. Cu toate acestea, art. 25 din statut prevede că deputații care sunt realeși pentru un nou mandat pot opta pentru menținerea regimului național în vigoare până în 2009 în ce privește indemnizația de membru al Parlamentului European și diverse cotizații.

Opt grupuri politice în PE
În PE activează opt grupuri parlamentare. Un grup politic este alcătuit din minimum 20 deputați, din cel puțin șase state membre. Aceștia nu pot face parte din mai multe grupuri politice. Deciziile în cadrul grupului se iau în urma unor dezbateri și nici un membru nu poate fi obligat să voteze altfel decât dorește. 
Grupurile politice au un rol important în viața parlamentară, în alegerea președintelui, a vicepreședinților și a prezidiului comisiilor. Grupurile politice aleg raportorii și decid cum va fi alocat timpul prevăzut pentru intervenții. Grupurile politice se reunesc în săptămâna dinaintea sesiunilor scurte (Bruxelles) și pe durata acesteia și organizează seminarii pentru a defini principiile acțiunii politice.
Cele opt grupuri politice sunt:
- Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) și al Democraților Europeni, din care fac parte și nouă români - șase membri PD și trei UDMR
- Grupul Socialist din Parlamentul European, din care fac parte 12 membri PSD
- Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa – opt membri PNL
- Grupul Uniunea pentru Europa Națiunilor
- Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană
- Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică
- Grupul Independență și Democrație
- Grupul Identitate, Tradiție, Suveranitate - șase membri PRM