Concurs Yalova - un puzzle cultural la malul Mării Marmara

Yalova benim kintim!" sau "Yalova este orașul meu", și-a spus Ataturk, în 1929 când a pășit pentru prima dată în orașul de pe malul Mării Marmara.
În fond, preț de câteva zile, orice turist care poposește la Yalova să își petreacă vacanța poate spune același lucru.

Cu o populație de aproximativ 80.000 de locuitori și recunoscută ca fiind a treia regiune din lume exportatoare de garoafe, Yalova a devenit reședință de județ cu 12 ani în urmă.
Până atunci, Yalova a fost parte a Istanbulului, ulterior fiind separată și, împreună cu alte localități limitrofe de pe coasta de sud-est a Mării Marmara, formând cel mai mic județ din Turcia. În fiecare an, pe data de 19 iulie, orașul de la malul Mării Marmara îmbracă straie de sărbătoare, marcând dobândirea independenței pe vremea făuritorului Turciei Moderne, Mustafa Kemal Ataturk. Și anul acesta, pe 19 iulie, va avea loc o paradă militară în cinstea acestei sărbători.
Yalova este orașul de la malul Mării Marmara care și astăzi este în proces de refacere după cutremurul din august 1999, când a fost distrus în proporție de peste 70%. Ca urmare a pagubelor produse atunci, Yalova pare astăzi un oraș nou, clădirile fiind reconstruite din temelii în cea mai mare parte.
Drumul de la Istanbul la Yalova îl parcurgi în aproximativ 40 de minute cu ferryboat-ul. Dacă preferi, totuși, autoturismul, ai de parcurs puțin peste 170 de kilometri. Un peisaj absolut mirific, dar, în funcție de momentul zilei, trebuie să fii pregătit să înfrunți o aglomerație cum rar îți este dat să întâlnești.
La 69 de kilometri de Yalova se află Bursa, iar la 63 de kilometri este orașul Izmit, patria mamă a dulciurilor numite "pișmanie". Dar izvoarele cu apă termală din zonă și ospitalitatea localnicilor sunt coordonatele care, în timp, au făcut din Yalova o destinație de vacanță.

Istorie milenară
Prima atestare a regiunii da-tează din jurul anilor 3000 Î.H.
În 2000 Î.H., hitiții au do-minat regiunea, iar în jurul anilor 1200 Î.H. au poposit pe aceste meleaguri frigienii. În jurul anului 74 Î.H., regiunea a fost alipită Romei. După separarea de Imperiul Roman, în 395, regiunea Yalova a rămas sub stăpânirea Imperiului Bizantin. Yalova de astăzi și împrejurimile sale au fost alipite teritoriilor ținuturilor otomane în 1302. La solicitarea lui Ataturk, în 1930, Yalova a devenit district al Istanbulului. Recunoscut ca județ de sine stătător în 1995, Yalova are în prezent șase districte: Altinova, Çiftlikköi, Termal, Çinarcik, Armutlu si orașul reședință, Yalova. În prezent, din punct de vedere social, Yalova este un ținut eterogen, caracteristică datorată în mare parte emigranților din Balcani și Crimeea, veniți aici în 1893. În timp, s-au stabilit, în ținutul flancat de Marea Marmara și Munții Samanli, și turcii veniți din Bulgaria, Iugoslavia, România, Grecia. Orașul a fost, de asemenea, destinație și pentru emigranți din alte zone ale Turciei, astfel că astăzi, un puzzle cultural este Yalova și împrejurimile sale.

Contraste
Străzi înguste, care duc toate la fântâna din centrul orașului, restaurante pe alese, unde poți să deguști cele mai bune mâncăruri tradiționale turcești, vitrine imense din care baclavalele, lokum-ul și delicioasa înghețată îți fac cu ochiul și nu te lasă să treci nepăsător. Din loc în loc, dai și peste câte o bijuterie, dar statutul de stațiune al Yalovei se resimte în prețuri. Gramul de aur de 14 K costă în jur de 40 YTL, ceea ce reprezintă aproximativ 700.000 lei.
Pe faleza stațiunii, îți fură privirea, instantaneu, femeile acoperite, îmbrăcate în straie negre din cap până în picioare, cărora nici ochii aproape că nu li se văd, unele purtând ochelari negri de soare, dar și tineri dezinvolți, cu tatuaje și straie dintre cele mai non-conformiste.
Dimineața, până în jurul orei 10, străzile orașului sunt aproape pustii. Ici-colo vezi angajații restaurantelor pregătind mesele pentru clienții care trebuie să apară, iar la colț de stradă, câte un bătrân își instalează taraba cu covrigi. Dacă, la micul dejun, nu ești obișnuit să servești me-niul lor tradițional pentru acest moment al zilei, respectiv supa de linte sau de roșii, un covrig cu susan, aburind și un pahar cu ayran (un fel de iaurt ceva mai sărat) te salvează. În fond este și o plăcere să știi că, cel puțin dimineața, ai cu cine să schimbi o vorbă. Bătrânul cu covrigi din colțul străzii are aproape 80 de ani, prin anii ’60 a lucrat într-un club englezesc și de aceea vorbește foarte bine limba engleză. Este o raritate în zonă, având în vedere că singura limbă în care poți să te înțelegi cu cei din jur este turca. Bariera de limbă este, de fapt ceea ce te dezavantajează, ca turist, în cazul în care nu cunoști cel puțin cuvintele uzuale din patria lui Ataturk. Ziua se încheie undeva târziu, dincolo de ora 2, iar o înghețată delicioasă pică tocmai bine târziu în noapte, la o plimbare pe faleza stațiunii, după o zi în care temperatura a sărit de 35 grade Celsius.

Alegeri...
și viața de zi cu zi
În această perioadă, Turcia este în plină campanie electorală. Străzile sunt pline de stegulețe, la fiecare cinci minute autobuze inscripționate cu însemnele partidelor politice îți trec prin fața ochilor, iar din ele răsună imnuri și slogane de campanie. Cel puțin în centrul Yalovei, la fiecare 100 de metri, dai peste câte un sediu de campanie, unde roiesc numeroși membri și simpatizanți din zori până în seară. În ciuda unei campanii electorale destul de agresive, locuitorii din Yalova, și implicit populația cu drept de vot din Turcia, nu se prea dă în vânt să se prezinte la vot. Conform ultimelor sondaje, prezența va fi de cel mult 65%, restul de 35% manifestând o totală lipsă de încredere în politicieni și în partide. Tot ultimele sondaje atestă și faptul că favorit la alegerile de duminică este actualul partid de guvernământ, pe locul doi clasându-se partidul înființat
de Mustafa Kemal Ataturk. Și în Turcia se vorbește despre măsuri și promisiuni populiste. În această campanie electorală, politicienii s-au axat pe promisiuni în domeniul agricol.
Integrarea în Uniunea Europeană nu reprezintă o pri-oritate în Turcia de zi cu zi. Oamenii de rând nu agreează ideea, iar la nivel politic toate demersurile pentru acest deziderat se opresc la stadiul declarativ. Acest lucru nu reiese din sondaje și nici din analize politice. Ți-o spune realitatea de lângă tine, ți-o spune orice cetățean turc cu care intri în vorba și îl provoci la o dezbatere politică.
Cultura, însă, bate politica
la Yalova. În aceste zile, locuitorii din Yalova sunt mai interesați de festivalul de folclor al lumii turcice, organizat de YAFEM, și așteaptă cu nerăbdare parada militară de pe 19 iulie, în cinstea dobândirii independenței Yalovei.

Yalova benim kintim!" sau "Yalova este orașul meu", și-a spus Ataturk, în 1929 când a pășit pentru prima dată în orașul de pe malul Mării Marmara.
În fond, preț de câteva zile, orice turist care poposește la Yalova să își petreacă vacanța poate spune același lucru.

Cu o populație de aproximativ 80.000 de locuitori și recunoscută ca fiind a treia regiune din lume exportatoare de garoafe, Yalova a devenit reședință de județ cu 12 ani în urmă.
Până atunci, Yalova a fost parte a Istanbulului, ulterior fiind separată și, împreună cu alte localități limitrofe de pe coasta de sud-est a Mării Marmara, formând cel mai mic județ din Turcia. În fiecare an, pe data de 19 iulie, orașul de la malul Mării Marmara îmbracă straie de sărbătoare, marcând dobândirea independenței pe vremea făuritorului Turciei Moderne, Mustafa Kemal Ataturk. Și anul acesta, pe 19 iulie, va avea loc o paradă militară în cinstea acestei sărbători.
Yalova este orașul de la malul Mării Marmara care și astăzi este în proces de refacere după cutremurul din august 1999, când a fost distrus în proporție de peste 70%. Ca urmare a pagubelor produse atunci, Yalova pare astăzi un oraș nou, clădirile fiind reconstruite din temelii în cea mai mare parte.
Drumul de la Istanbul la Yalova îl parcurgi în aproximativ 40 de minute cu ferryboat-ul. Dacă preferi, totuși, autoturismul, ai de parcurs puțin peste 170 de kilometri. Un peisaj absolut mirific, dar, în funcție de momentul zilei, trebuie să fii pregătit să înfrunți o aglomerație cum rar îți este dat să întâlnești.
La 69 de kilometri de Yalova se află Bursa, iar la 63 de kilometri este orașul Izmit, patria mamă a dulciurilor numite "pișmanie". Dar izvoarele cu apă termală din zonă și ospitalitatea localnicilor sunt coordonatele care, în timp, au făcut din Yalova o destinație de vacanță.

Istorie milenară
Prima atestare a regiunii da-tează din jurul anilor 3000 Î.H.
În 2000 Î.H., hitiții au do-minat regiunea, iar în jurul anilor 1200 Î.H. au poposit pe aceste meleaguri frigienii. În jurul anului 74 Î.H., regiunea a fost alipită Romei. După separarea de Imperiul Roman, în 395, regiunea Yalova a rămas sub stăpânirea Imperiului Bizantin. Yalova de astăzi și împrejurimile sale au fost alipite teritoriilor ținuturilor otomane în 1302. La solicitarea lui Ataturk, în 1930, Yalova a devenit district al Istanbulului. Recunoscut ca județ de sine stătător în 1995, Yalova are în prezent șase districte: Altinova, Çiftlikköi, Termal, Çinarcik, Armutlu si orașul reședință, Yalova. În prezent, din punct de vedere social, Yalova este un ținut eterogen, caracteristică datorată în mare parte emigranților din Balcani și Crimeea, veniți aici în 1893. În timp, s-au stabilit, în ținutul flancat de Marea Marmara și Munții Samanli, și turcii veniți din Bulgaria, Iugoslavia, România, Grecia. Orașul a fost, de asemenea, destinație și pentru emigranți din alte zone ale Turciei, astfel că astăzi, un puzzle cultural este Yalova și împrejurimile sale.

Contraste
Străzi înguste, care duc toate la fântâna din centrul orașului, restaurante pe alese, unde poți să deguști cele mai bune mâncăruri tradiționale turcești, vitrine imense din care baclavalele, lokum-ul și delicioasa înghețată îți fac cu ochiul și nu te lasă să treci nepăsător. Din loc în loc, dai și peste câte o bijuterie, dar statutul de stațiune al Yalovei se resimte în prețuri. Gramul de aur de 14 K costă în jur de 40 YTL, ceea ce reprezintă aproximativ 700.000 lei.
Pe faleza stațiunii, îți fură privirea, instantaneu, femeile acoperite, îmbrăcate în straie negre din cap până în picioare, cărora nici ochii aproape că nu li se văd, unele purtând ochelari negri de soare, dar și tineri dezinvolți, cu tatuaje și straie dintre cele mai non-conformiste.
Dimineața, până în jurul orei 10, străzile orașului sunt aproape pustii. Ici-colo vezi angajații restaurantelor pregătind mesele pentru clienții care trebuie să apară, iar la colț de stradă, câte un bătrân își instalează taraba cu covrigi. Dacă, la micul dejun, nu ești obișnuit să servești me-niul lor tradițional pentru acest moment al zilei, respectiv supa de linte sau de roșii, un covrig cu susan, aburind și un pahar cu ayran (un fel de iaurt ceva mai sărat) te salvează. În fond este și o plăcere să știi că, cel puțin dimineața, ai cu cine să schimbi o vorbă. Bătrânul cu covrigi din colțul străzii are aproape 80 de ani, prin anii ’60 a lucrat într-un club englezesc și de aceea vorbește foarte bine limba engleză. Este o raritate în zonă, având în vedere că singura limbă în care poți să te înțelegi cu cei din jur este turca. Bariera de limbă este, de fapt ceea ce te dezavantajează, ca turist, în cazul în care nu cunoști cel puțin cuvintele uzuale din patria lui Ataturk. Ziua se încheie undeva târziu, dincolo de ora 2, iar o înghețată delicioasă pică tocmai bine târziu în noapte, la o plimbare pe faleza stațiunii, după o zi în care temperatura a sărit de 35 grade Celsius.

Alegeri...
și viața de zi cu zi
În această perioadă, Turcia este în plină campanie electorală. Străzile sunt pline de stegulețe, la fiecare cinci minute autobuze inscripționate cu însemnele partidelor politice îți trec prin fața ochilor, iar din ele răsună imnuri și slogane de campanie. Cel puțin în centrul Yalovei, la fiecare 100 de metri, dai peste câte un sediu de campanie, unde roiesc numeroși membri și simpatizanți din zori până în seară. În ciuda unei campanii electorale destul de agresive, locuitorii din Yalova, și implicit populația cu drept de vot din Turcia, nu se prea dă în vânt să se prezinte la vot. Conform ultimelor sondaje, prezența va fi de cel mult 65%, restul de 35% manifestând o totală lipsă de încredere în politicieni și în partide. Tot ultimele sondaje atestă și faptul că favorit la alegerile de duminică este actualul partid de guvernământ, pe locul doi clasându-se partidul înființat
de Mustafa Kemal Ataturk. Și în Turcia se vorbește despre măsuri și promisiuni populiste. În această campanie electorală, politicienii s-au axat pe promisiuni în domeniul agricol.
Integrarea în Uniunea Europeană nu reprezintă o pri-oritate în Turcia de zi cu zi. Oamenii de rând nu agreează ideea, iar la nivel politic toate demersurile pentru acest deziderat se opresc la stadiul declarativ. Acest lucru nu reiese din sondaje și nici din analize politice. Ți-o spune realitatea de lângă tine, ți-o spune orice cetățean turc cu care intri în vorba și îl provoci la o dezbatere politică.
Cultura, însă, bate politica
la Yalova. În aceste zile, locuitorii din Yalova sunt mai interesați de festivalul de folclor al lumii turcice, organizat de YAFEM, și așteaptă cu nerăbdare parada militară de pe 19 iulie, în cinstea dobândirii independenței Yalovei.