6.000 de unități ale cooperației meșteșugărești au dispărut în numai un deceniu

La începutul anului 2003, coo-perația meșteșugărească avea un potențial economic puternic. Uniunea Națională a Cooperației Mește-șugărești - UCECOM cuprindea 8.700 unități, din care: 1.600 unități de producție, 6.000 unități de prestări servicii pentru populație și 1.100 magazine de desfacere a mărfurilor. Cei circa 70.000 de coope-ratori meșteșugari realizaseră o producție globală de 5.456 miliarde lei, în 2002.

Nu este de mirare că, la acea vreme, exista chiar și un minister special, Ministerul pentru Întreprinderile Mici, Mijlocii și Cooperație, a cărui unică preocupare a fost cum să pună șaua pe cooperatori. Politicienii râvneau la capacitatea de produc-ție și comerț a cooperației meșteșugărești, la patrimoniul său imobiliar.

După numai un deceniu, numărul unităților cooperatiste s-a redus de peste trei ori. Potrivit UCECOM, în prezent, mai funcționează doar 2.760 de unități, din care: 380 unități de producție, 1.980 unități de prestări servicii și circa 400 magazine).

Cine e de vină pentru dispariția a circa 6.000 de unități? În niciun caz politicienii. Cooperația n-a reușit să facă față schimbărilor din economia românească și concurenței mărfurilor străine. 

Dificultatea cea mai mare a fost să-și găsească propriul drum într-o economie aflată în restructurare. Dispariția coloșilor industriali a lăsat zeci de unități cooperatiste fără obiectul muncii. Altele au fost lovite în plex de revoluția tehnologică. Mulți fotografi, ceasornicari și depanatori radio - TV au fost obligați să-și schimbe meseria sub impactul fotografiei digitale, al ceasurilor electronice și noilor generații de aparatură audio - vizuală. Iar importurile de îmbrăcăminte, încălțăminte și pielărie au decimat locurile de muncă din croitorii, cizmării și marochinării.

O vreme, cooperația a cochetat cu ideea că ar putea face producție de serie mare, dar competiția cruntă din piață și costurile uriașe au făcut-o să renunțe. Drept urmare, s-a repliat pe domeniile de activitate tradiționale, din sfera serviciilor. 

"Cele mai multe unități coopera-tiste s-au închis în timpul crizei economice - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Radu Bălăceanu, președintele Societății Cooperative Meșteșugărești "Înainte", din Constanța. Au rezistat cele care au avut spații proprii. Numai cu producția, fără veniturile obținute din închirierea spațiilor disponibile, unitățile cooperatiste nu pot su-praviețui. Dacă ai trei spații, unul îl închiriezi și în două faci producție. Chiar și așa este foarte greu. Chiriile au scăzut cu 40% în timpul crizei, iar chiriașii plătesc cu mare întârziere, căci au și ei probleme cu blocajul financiar. Lucrurile merg din rău în mai rău. Obligațiile către stat sunt mari, iar ANAF este tot mai dur. Dacă ai întârziat plata numai o zi sau două, îți blochează conturile bancare."

Societatea Cooperativă Meșteșugărească "Înainte" avea 800 de membri cooperatori în 1990. Astăzi, mai are doar 64.

"Pericolul cel mai mare îl reprezintă dispariția lucrătorilor calificați. În zilele noastre, nimeni nu vrea să se mai facă cizmar. Motivația este legată în primul rând de câștiguri. Vara, când cererea e mai scăzută, venitul meseriașului este la nivelul salariului minim pe economie. Iarna, ajunge să câștige 1.200 - 1.300 de lei pe lună. Nu-i de mirare că tinerii preferă să se angajeze paznici, decât să învețe meseria de cizmar. Câștigă puțin, dar nu fac nimic toată ziua" - a afirmat Radu Bălăceanu.