91% din exploatațiile agricole din România sunt unități de subzistență

Nu de puține ori, s-a vorbit de agricultura românească ca fiind de subzistență și ineficientă. Situația este reflectată și în ultimele statistici ale Ministerului Agriculturii, care pun accentul pe importanța asocierii, pentru creșterea competitivității sectorului, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ.

În prezent, exploatațiile de subzistență dețin 45,24% din totalul suprafeței agricole utilizate (14,3 milioane hectare de teren agricol), exploatațiile de semi-subzistență utilizează 13,76%, iar exploatațiile comerciale - 41%, arată datele Ministerului Agricul-turii.

Din numărul total de 4.256.152 exploatații agricole, un procent de 90,96% îl reprezintă exploatațiile de subzistență, 7,55% - exploa-tațiile de semi-subzistență și doar 1,49% reprezintă exploatații comerciale.

Cifrele arată starea de fapt în agricultura românească: pro-ductivitate slabă și putere economico-financiară scăzută a fermierilor români. Creșterea competitivității pe piața europeană este condiționată de asocierea producătorilor agricoli și adaptarea producției la cerințele pieței. "Numai în acest fel, agricultorii pot primi mai mulți bani din fonduri europene, dar și de la bugetul de stat. Împreună au o forță mai mare decât lucrând în mod individual. Eu am încurajat întotdeauna gruparea în aceste organizații profesionale. Cred că este necesar să avem o grupare a exploatațiilor administrate de tinerii fermieri, mai ales că în acest sens avem fonduri europene. Aceste grupări vor constitui de fapt nucleul fermelor medii care, alături de fermele mari, vor produce pentru piața internă și poate chiar pentru cea externă", a declarat ministrul agriculturii, Ilie Sârbu.

Printre avantajele grupărilor asociative, ministrul a enumerat reducerea costurilor de producție (grupul poate achiziționa utilaje și echipamente care sunt folosite în comun de toți membri), aplicarea tehnologiilor moderne, competitive, o mai bună comunicare cu instituțiile guvernamentale și nu în ultimul rând, simplificarea ac-cesului la fondurile europene și la contractarea creditelor bancare.

Nici în județul Constanța, situația nu este mai bună. Potrivit Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) Constanța, există aproximativ 10.500 ferme de subzistență și semi-subzistență. Însă, din ce în ce mai mulți fermieri con-știentizează importanța asocierii, în actualele condiții ale pieței. "Pentru a obține un preț bun pe cereale, trebuie să ne unim în asociații și să adunăm de la fiecare producția, pentru a o depozita. Și, la sfârșit, să împărțim veniturile. Altfel, nu avem nicio șansă", spunea luna trecută Gheorghe Badea, fermier din Seimeni, județul Constanța.

"Creșterea animalelor se face într-un mediu asociativ, organizat. Încet, încet se înființează cât mai multe asociații și nu va mai trece mult până când vom avea un cuvânt greu de spus în agricultură. Statul nu va putea împiedica această stare de fapt", a spus și Cristian Olteanu, președintele Asociației Crescătorilor de Taurine, filiala Constanța.

vvv

Pentru creșterea competitivității, agricultorii români pot apela la două măsuri finanțate din fonduri europene:

r Sprijinirea fermelor de semi-subzistență - pentru fermele cu putere economică scăzută; sprijinul, în valoare de 1.500 de euro anual, este acordat pe cinci ani; în sesiunea de la începutul anului, peste 95% din cele 6.442 proiecte au fost declarate eligibile;

r Înființarea grupurilor de producători - sprijinul nerambursabil se acordă în primii cinci ani de la data recunoașterii grupului de producători și este calculat pe baza producției comercializate anual; până în prezent au fost depuse doar șase proiecte la nivel național; sesiunea a început la 3 decembrie 2008 și este continuă.

"Ceea ce îi împiedică pe oameni să depună cereri de finanțare pe măsura de înființare a grupurilor de producători este reticența la asociere. Deși comercializarea produselor prin intermediului grupurilor de producători aduce o serie de avantaje, implică și fiscalizarea. Astfel, mulți dintre fermieri, preferă să vândă în continuare în piețe." - Ilie Sârbu