910 vagoane de marfă, "în paza" hoților de fier vechi din portul Constanța

Portul Constanța a fost transformat într-un imens cimitir de vagoane. O rețea de cale ferată, ce ocupă 87,7 hectare de teren, servește prea puțin nevoilor portului și mai mult ca refugiu pentru 810 vagoane aflate în conservare.

Cel de Sus doarme în post
Multe așteaptă de trei, patru sau mai mulți ani ca proprietarul lor, Compania Națională CFR Marfă, să le repare și să le pună în mișcare. Zadarnic! Cu gaura din bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia nu pot fi înviați "morții" din cimitirul portuar.
Vagoanele sunt doar în paza Domnului și a hoților de fier vechi. Cum Cel de Sus doarme în post, multe au fost dezmembrate. Pro-prietarului nu-i mai rămâne decât să le cânte, popește, "Veșnica lor pomenire!"
Vagoanele ca vagoanele, dar rețeaua feroviară arată rău, groaznic. După cum sunt de ruginite, năpădite de buruieni, bălării și pământ, este clar că multe dintre liniile de calea ferată au uitat de când le-a mai încălecat trenul. Nicio garnitură n-ar mai face-o astăzi. Ar fi o sinucidere.
Cea mai mare parte a rețelei feroviare din zona de nord a portului Constanța (între porțile nr. 1 și 6) e folosită ca refugiu gratuit pentru vagoanele CFR Marfă. O altă parte, nici măcar în acest scop nu poate fi folosită. Au rămas puține linii care servesc traficul portuar, care mai fac bani, dar și acelea sunt ca vai de mama lor.
Compania Națională de Căi Ferate "CFR" SA, cea care deține infrastructura feroviară din portul Constanța, nu este o mumă prea bună. Nu are nicio șansă să fie, pentru că nu-i vorba doar de bani. Dacă s-a ajuns aici, vina e a statului, că a împărțit portul între doi administratori. Iar când copilul are două moașe, rămâne cu buricul netăiat.

O eroare istorică
Teritoriul portului Constanța (uscat și luciu de apă) este domeniu public aflat în proprietatea statului, prin Ministerul Transporturilor. Din acesta, o suprafață de 3.926 hec-tare a fost concesionată Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, în schimbul plății unei redevențe. Alte 87,7 hec-tare de uscat au fost date în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate "CFR" SA - Sucursala Regională CF Constanța. La acestea se adaugă 6,5% hectare în terminalul ferry-boat. Potrivit directorului sucursalei, Radu Anton, pentru terenul primit în administrare, "CFR" SA nu plătește niciun șfanț ministerului.
Din start, prin modul în care a fost alocat domeniul public, s-a creat o discriminare între cei doi administratori. CNAPMC este stimulată prin mecanismul concesionării și plății redevenței să valorifice eficient fiecare palmă de teren. În schimb, pentru "CFR" SA nu există vreo constrângere financiară de acest fel. De aceea își poate permite să țină în administrare zeci de hectare de linii de cale ferată moarte.
Împărțirea domeniului public portuar între CNAPMC și "CFR" SA este, din start o eroare. Așa cum teritoriul portului și infrastructura sa au un singur proprietar, ar fi trebuit să existe tot un singur administrator. Fiind o platformă de producție unitară, portul are nevoie de unitate de acțiune, de decizie, de organizare, de concepție. Infrastructura sa rutieră, feroviară, maritimă și fluvio - maritimă trebuie să servească cerințelor traficului, iar aceasta o face mai bine un singur administrator: CNAPMC. Starea deplorabilă a multora dintre liniile și instalațiile feroviare, faptul că mare parte a rețelei nu mai servește intereselor portului, fiind transformată în cimitir de vagoane, arată că "CFR" SA e administrator mai mult cu numele.

O șansă pentru port
Este necesară o schimbare. E nevoie de unitatea în administrarea portului. Rețeaua feroviară, ter-minalul ferry-boat și terenul ocupate de acestea trebuie să treacă la CNAPMC. Administrația portuară o va putea reorganiza în funcție de cerințele actuale și de per-spectivă ale operatorilor portuari, de viitorul master - plan. Multe linii de cale ferată și instalații vor trebui să fie dezafectate. Vor putea fi recuperate zeci de hectare de teren situate în coasta Constanței. Se va deschide o uriașă oportunitate pentru investitori, pentru deschiderea de noi capacități de producție și servicii. Zona de nord a portului Constanța va renaște.
Nu putem încheia fără a aminti că, pe timpul Guvernului Năstase, a existat o tentativă în această direcție. Pe parcursul anului 2001, CNAPMC a purtat discuții cu "CFR" SA pentru preluarea în proprietate a 41,921 km de cale ferată din danele portuare 0 până la 68. La 13 februarie 2002, negocierile s-au finalizat prin semnarea contractului 4641. Nu au trecut însă nici șapte luni de când a intrat în rândul proprietarilor de căi ferate, că administrația portuară a luat decizia să le închirieze. La comandă politică, s-a pregătit o licitație cu dedicație. A urmat un scandal monstru. Patronatul portuar s-a răzvrătit și a întrerupt total activitatea de operare. Greva patronală, prima și singura din România, a fost urmată de acțiuni în justiție. În final, s-a dat la loc comanda și calea ferată a revenit la "CFR" SA. Guvernul Năstase și ministerul condus de Miron Mitrea reușiseră să compromită schimbarea de care portul avea nevoie.