Ai credit în franci elvețieni? Ce soluții au băncile pentru aprecierea galopantă a francului

864
1
Ai credit în franci elvețieni? Ce soluții au băncile pentru aprecierea galopantă a francului - elvetia-1312977911.jpg

Francul elvețian a atins un nou maxim istoric, referința publicată de BNR, de 4,0865 unități, fiind cu 6,44 bani peste cursul de schimb valabil marți, după ce moneda elvețienă a continuat să se întărească față de cea europeană. În sesiunea precedentă, paritatea a fost de 4,0221 lei/franc elvețian.

Francul elvețian a scăzut ușor miercuri, după ce Banca Națională a Elveției a anunțat noi măsuri agresive de stopare a aprecierii monedei, însă și-a reluat ulterior trendul ascendent și este în creștere cu 0,3% față de euro, transmite Reuters.

Francul a urcat marți cu 5%, apropiindu-se de paritate față de euro la un record istoric de 1,0075 franci/euro, și se tranzacționează miercuri la un curs de 1,0387 franci/euro.

OTP Bank este prima bancă din România ce oferă clienților cu credite în franci reducerea dobânzii și amânarea plății principalului. Clienților li se propune reducerea cu un punct procentual a dobânzii pe un interval de șase luni-doi ani și amânarea plății principalului pe un termen de până la doi ani pentru clienții care au contractat credite în franci elvețieni, pentru a contrabalansa aprecierea puternică a francului.

Orice client va solicita aceste facilități le va primi. Cumularea celor două măsuri duce, pe medie, la o relaxare a plăților de 20-30%", a declarat miercuri Gabriel Crețu, director executiv Vânzări și Rețea la OTP Bank România.

Reducerea cu un punct procentual este valabilă în primă fază pentru șase luni, perioadă în care banca estimează o corecție după aprecierea foarte puternică a francului elvețian, care s-a apropiat de paritatea de unu la unu cu euro, dar această facilitate va putea fi prelungită la cerere din șase în șase luni.

Efectul amânării plății principalului cu doi ani s-ar putea diminua, dacă la închiderea acestei perioade clientul optează pentru lungirea maturității cu încă doi ani.

"Sperăm ca rata de schimb să revină în intervalul 1,2-1,3 franci pe euro în următoarele trei luni. Dacă banca centrală a Elveției a indicat acest target, pe asta mizăm și noi, deocamdată nu suntem mai optimiști. Structural, românii au încredere în ceasurile elvețiene. Să sperăm că o să funcționeze și în acest caz", a mai spus Crețu.

Oficialii băncii apreciază că înghețarea cursului la acest nivel, soluție adoptată de guvernul ungar, nu reprezintă o variantă viabilă, iar din experiența băncii-mamă nu reiese că au fost foarte multe solicitări în acest sens.

"Noi avem produsul de înghețare a cursului, dar nu credem că este o variantă bună. Cum să îngheți la 4 lei francul? Dacă soluția ar fi fost bună, am fi avut o presiune cel puțin în Ardeal pe astfel de solicitări, dar nimeni nu vine cu asemenea propunere", a explicat Crețu.

"Orice paralelă am face, de fapt, perspectiva este cea îngrijorătoare. Adevărul este că au fost luate credite în franci pentru că nimeni nu s-ar fi încadrat la împrumuturile în lei", a explicat Gabriel Crețu, director executiv Vânzări și Rețea la OTP Bank România.

Banca Națională a Elveției a anunțat miercuri noi măsuri de combatere a aprecierii francului, printre care se numără creșterea lichidității pe piața monetară și efectuarea unor tranzacții valutare swap.

"Supraevaluarea masivă a francului elvețian amenință dezvoltarea economiei în Elveția și a crescut puternic riscurile privind stabilitatea prețurilor", se arată într-un comunicat al instituției.

Banca centrală a arătat că va urmări atent evoluțiile de pe piața valutară și, dacă va fi necesar, va lua noi măsuri de combatere a aprecierii francului.

Banca Națională a Elveției a surprins piețele cu o săptămână în urmă, când a redus dobânzile în banda 0-0,25%, respectiv "cât mai aproape de zero", și a anunțat că va crește semnificativ volumul de franci din piața monetară.

Măsurile de lichiditate anunțate miercuri de bancă au fost folosite ultima dată în 2008.

Analiști: Aprecierea francului nu poate fi oprită decât prin intervenția directă a băncii centrale sau prin introducerea unor mecanisme de control al fluxurilor de capital

Alături de aur, francul elvețian este considerat unul dintre puținele active sigure rămase pentru investitorii care caută să-și adăpostească averile de criza datoriilor de stat din Europa și de problemele economice ale Statelor Unite.

"Credem că Banca Elveției va continua să combată aprecierea francului în această manieră, însă piețele vor duce propria luptă. Se pare că vor un test de paritate euro-franc. Cu sau fără intervenție, francul rămâne adăpostul preferat de investitorii de pe piețele valutare", a deciarat un analist al Informa Global Markets.

Investitorii apreciază francul în perioade de criză datorită stabilității politice din Elveția, poziției neutre adoptate de țară, nivelului scăzut al datoriei guvernamentale și excedentului de cont curent.

Popularitatea monedei elvețiene a fost amplificată recent de atractivitatea tot mai scăzută a dolarului și a monedei euro.

Exportatorii elvețieni au cerut Băncii Elveției și guvernului să ia măsuri, iar banca centrală admite, în comunicatul transmis miercuri, că aprecierea puternică a francului afectează dezvoltarea economică a Elveției.

Nestle, cel mai mare producător de alimente din lume, a anunțat miercuri că aprecierea francului i-a redus veniturile din vânzări cu 13,8% în prima jumătate a anului, deși din punct de vedere operațional afacerile grupului au avut performanțe solide.

"La acest curs, este imposibil ca exportatorii elvețieni să rămână competitivi, deci era nevoie de măsuri. Banca Elveției ezită clar să acționeze pe partea de cerere după intervenția încheiată fără succes în 2010, dar pe de altă parte ar putea opta pentru dobânzi negative", comentează un analist al Sarasin.

Banca centrală a fost criticată dur de politicieni și de opinia publică după ce a raportat pierderi uriașe în urma unor intervenții nereușite derulate în urma crizei financiare globale, în 2009 și 2010, pentru a stopa aprecierea francului.

Elveția a apelat ultima dată la dobânzi negative în anii '70, când francul era propulsat de criza petrolului, însă măsura nu a avut un impact semnificativ atunci și ar putea fi dificil de implementat în prezent, într-o economie atât de deschisă.

"O dobândă negativă ar putea funcționa. Un risc semnificativ asociat acestei variante este însă impactul asupra sectorului bancar", scriu și analiștii Nomura într-un studiu.

Guvernul elvețian a respins luna trecută impunerea unor controale de capital sau implementarea unor reduceri de taxe pentru exportatori pentru a ajuta economia, dar a anunțat luni, după o ședință de urgență privind aprecierea francului, că analizează noi măsuri.



Comentează știrea

WodMGGZyKrMQ
4 septembrie 2011
REsmBrOM

Thanks for srhaing. Always good to find a real expert.

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 2.1487 secunde