// Merrill Lynch, cea mai mare bancă americană, vrea să construiască un terminal de containere pe molul 3, la Agigea
În ciuda intereselor strategice pe care SUA le au în zona Mării Negre, americanii nu s-au grăbit să investească până acum în regiunea de coastă a României. De-a lungul timpului au existat tatonări, discuții și vizite exploratorii, dar rezultatele au întârziat să apară.
Pe vremea lui Rosapepe
Primul oficial american care și-a exprimat interesul pentru portul Constanța a fost James Carew Rosapepe, ambasadorul SUA în România (în perioada 4 februarie 1998 - 1 martie 2001, pe timpul administrației Clinton). Pe data de 16 iulie 2000, el a vizitat terminalul de minereu "Comvex".
Vizitele americanilor în portul Constanța s-au înmulțit înainte și după data de 29 martie 2004, când România a devenit oficial membru NATO, dar investițiile lor au întârziat să apară.
Evoluțiile de pe piața mondială a energiei, dar mai ales creșterea dependenței Europei de gazele rusești, au readus portul Constanța în atenția americanilor. Aceștia s-au arătat interesați să sprijine, alături de UE, proiectele oleoductului Constanța – Trieste și gazoductului Nabucco, precum și construcția unui terminal de gaze lichefiate în portul Constanța.
Vocalizele lui Constantinescu și…
România visează de peste un deceniu și jumătate că va fi un actor major în aprovizionarea cu energie a Europei. Speranțele sale sunt legate de rezervele uriașe de hidrocarburi din zona Mării Caspice, dar mai ales de faptul că are cel mai mare port de la Marea Neagră. Până acum câțiva ani, ea nu a contat în bătălia pentru trasarea rutelor țițeiului caspic, iar străduința sa în această direcție au fost mai curând o prestație de… simpozion. Fostul președinte Emil Constantinescu a făcut numeroase… vocalize pe această temă, dându-ne speranțe deșarte, în vreme ce Ion Iliescu nici nu s-a obosit să ne înaripeze imaginația cu iluzii. Un lucru este sigur, guvernările trecute n-au pus piatră de temelie niciunui proiect energetic.
… faptele lui Băsescu
Până în prezent, doar președintele Traian Băsescu s-a grăbit să fructifice șansa și să canalizeze atenția Occidentului spre portul Constanța. Primul pas decisiv a fost făcut în luna martie 2006, prin semnarea memorandumului pentru construirea oleoductului Constanța - Trieste.
A urmat al doilea pas important, pe 13 iulie 2009, la Ankara. Atunci, Turcia și patru state membre ale Uniunii Europene - Bulgaria, România, Ungaria și Austria - au semnat acordul interguvernamental pentru construcția gazoductului Nabucco.
Joseph Biden intră-n scenă
Tema investițiilor americane pe coasta românească a Mării Negre a fost abordată la nivel înalt, în cadrul discuțiilor pe care vicepreședintele SUA, Joseph Biden, le-a avut ieri, la București, cu șeful statului român. La sfârșitul întâlnirii, președintele Traian Băsescu a declarat: "…am abordat problematica legată de creșterea investițiilor americane pe piața românească și în ceea ce privește securitatea, punctul de vedere al României este similar cu cel al Statelor Unite, că securitatea în interiorul NATO este indivizibilă și, sigur, pacea și securitatea nu sunt gratis, costă. De asemenea, am abordat problema energiei, atât proiectul terminalului de gaze lichefiate de la Constanța, unde Statele Unite sunt implicate prin finanțarea studiului de fezabilitate pentru terminalul de gaze lichefiate și la terminarea studiului finanțat de Trade Development Agency vom trage concluziile care se impun. Deci, terminalul de gaze lichefiate de la Constanța rămâne un proiect comun. De asemenea, am discutat ca fiind o prioritate proiectul PEOP, care vizează conducta de țiței Constanța -Trieste. Nu în ultimul rând, am abordat probleme de securitate în regiunea Mării Negre și am concluzionat că relații pragmatice sunt necesare cu Federația Rusă și în mod egal cu Turcia, în regiune, ca fiind două puteri regionale importante."
Proiectul Merrill Lynch
Convorbirile româno-americane la nivel înalt au fost prefațate, de loc întâmplător, de vizita în portul Constanța, în data de 20 octombrie 2009, a delegației cunoscutei bănci americane Merrill Lynch, una dintre cele mai mari instituții financiare ale lumii. Din delegație au făcut parte vicepreședintele băncii, Michal Vancik, care răspunde de sectorul de investiții, directorul Julian Trott și Guillame Petitgas.
"A fost o vizită exploratorie – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Ioan Bălan, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. Le-am prezentat oaspeților americani facilitățile oferite de portul Constanța, programul de investiții, evoluția traficului și a cifrei de afaceri, perspectivele de dezvoltare. Apoi, am efectuat o vizită în zona molurilor 3 și 4, de la Constanța Sud – Agigea. Membrii delegației s-au arătat interesați de molul 3, pentru prima fază a proiectelor lor."
Intențiile bancherilor americani sunt departe de a fi cristalizate, dar se pare că se vor orienta spre construcția unui terminal de containere. Banca ar urma să ia în concesiune molul, pe un interval de 40 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani, și să finanțeze construcția infrastructurii și suprastructurii terminalului. Administrarea obiectivului ar urma să fie realizată de un operator portuar specializat. Banca își va recupera cheltuielile și va obține un profit din chiria plătită de operator.
"Indiferent de materializarea proiectului Merrill Lynch, CNAPMC este decisă să înceapă chiar din 2010 investițiile la infrastructura molului 3" – a declarat Bălan.