În ultimii ani, seceta prelungită nu mai miră pe nimeni, din păcate, și se pare că în Dobrogea este un fenomen „acceptat” de fermieri. Problema este lipsa apei din sol, adică seceta pedologică, pentru care cei mai mulți agricultori constănțeni încă nu au găsit o rezolvare. Și aici nu ne referim la costurile ridicate pentru a aduce apa la „firul ierbii”, adică irigații, ci, efectiv la lipsa resursei, adică a apei.
Îngrijorarea cea mai mare pentru fermierii constănțeni, și nu numai, este că dacă „Dumnezeu nu mai dă ploaie, nici apă nu e!”. Această sursă atât de prețioasă nu este inepuizabilă, spun specialiștii. Poate și de aceea, scandalul de la Lungulețu, ne-a dat de gândit, ce-i de făcut pe viitor? Ce soluții trebuie implementate până nu e prea târziu?
Invitat recent la Trustul de presă Cuget Liber – Antena 3 Constanța, fermierul Mircea Chipăilă, vicepreședinte al Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea a explicat ce se întâmplă real în câmp cu plantele afectate de secetă, cu lipsa apei, și ce ar trebui făcut pentru o agricultură sustenabilă.
„În ultimii ani, temperaturile ridicate, lipsa apei, fac ca și culturile să se adapteze din ce în ce mai greu. Dar anul acesta pentru culturile care au fost semănate din toamnă, a fost un an în normalul anilor anteriori. Între cinci și șase tone s-au făcut în fermele din Dobrogea. Presiunea se pune pe culturile din primăvară. Floarea, porumbul, mazărea. Pentru că nu a plouat de 60 de zile. Și atunci avem un deficit de apă. Vrem, nu vrem, va trebui să facem cercetare că altfel nu găsim soluții. Institutele de cercetare din domeniul agriculturii sunt mai mult decât o necesitate", a explicat fermierul Chipăilă.
Pe lângă culturi adaptate la noile realități meteorologice, trebuie gândite și metode de a atrage ploaia și de a menține apa în sol. Poate ar trebui să învățăm din ce au făcut israelienii prin sistemele de irigații performante aduse în deșert, sau de ce nu, de la vecinii bulgari, care au producții bogate de fructe și legume prin folosirea perdelelor forestiere pentru protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători.
„Încă o dată spun, că este foarte importantă cercetarea, școala. Avem Facultate de Științe Agricole la Constanța. Ar trebui făcut un studiu actualizat, bine documentat, cu ce culturi avem, ce suprafețe și ce cantitate de apă necesită fiecare cultură. Degeaba irigăm dar în condiții precare. Astăzi nu știm nimic despre irigații iar apa, o spun cu voce tare, e o resursă limitată. Trebuie să o gândim foarte bine și să găsim pârghiile necesare", a mai spus fermierul constănțean.