Astăzi este Ziua mondială a populației

Institutul Național de Statistică marchează Ziua mondială a populației prin publicarea documentarului de mai jos.

În urmă cu peste trei decenii, la 11 iulie 1987, populația lumii a atins 5 miliarde de locuitori, un prag simbolic intru marcarea căruia Organizația Națiunilor Unite a instituit Ziua Mondială a Populației,

serbată anual la aceeași dată. De atunci, populația planetei a continuat să crească, estimările Diviziei de Populație ONU anticipând

deja momentul în care se vor atinge 10 miliarde. Excepție de la acest trend crescător se înregistrează în țările Europei, inclusiv în România.

Populația României

La 1 ianuarie 2018, populația rezidentă a României a fost de 19.530,6 mii locuitori. Populația feminină, majoritară, a însumat 9.977,4 mii persoane, reprezentând 51,1% din totalul populației

rezidente.

Comparativ cu 1 ianuarie 2017, la 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 17,8% la 18,2% (+54,6 mii persoane). Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 66,2% din total, în scădere cu 163,8 mii persoane față de începutul anului 2017. În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani, 40-44 ani, 50-54 ani și 60-64 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 45-49 ani și 55-59 ani.

În mediul urban locuiesc 10.503,5 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populația rezidentăa țării (53,8%).

La 1 ianuarie 2018, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populația

rezidentă a țării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) cu o pondere de doar 9,1% în populația rezidentă a țării. Regiunea

de dezvoltare București–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația care locuiește în municipii și orașe reprezentând 88,7% din populația totală a regiunii.

În anul 2017, speranța de viață la naștere a ajuns la 75,73 ani, în creștere cu 0,17 ani față de anul anterior, femeile având o durată medie a vieții mai mare cu 6,95 ani decât bărbații. Datorită nivelului

diferențiat al mortalității pe medii de rezidență înregistrat și în anul 2017, durata medie de viață a populației din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural cu 2,79 ani. Pentru ambele sexe,

durata medie a vieții în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferențe mai accentuate înregistrându-se la populația masculină (3,11 ani) față de cea feminină (1,87 ani).

În anul 2018, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -75,3 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile țării. Cel mai

mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-18,4 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-1,8 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au

înregistrat și în regiunile Sud-Est (-14,0 mii persoane), Nord-Est (-11,5 mii persoane) și Sud-Vest Oltenia (-11,3 mii persoane).

Evoluțiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor

căsătorite sunt numai unii dintre factorii considerați răspunzători de scăderea fertilității și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.

O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum și calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească,

atingând nivelul de 41,9 ani la 1 ianuarie 2018. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menținerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste), fenomen evidențiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 116,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).

Se anticipează că populația rezidentă tânără, de vârstă preșcolară și școlară, va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,55 milioane în prezent (în anul școlar 2018/2019).

Conform Diviziei de Populație ONU

La 1 iulie 2019, populația lumii a fost estimată la 7,7 miliarde

Locuitori. Țările cu cea mai mare populație sunt China (1.434 mil. locuitori), India (1.366 mil. locuitori), Statele Unite ale Americii (329 mil. locuitori), Indonezia (271 mil. locuitori) și Pakistan (217

mil. locuitori);

Se prognozează că populația lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 și la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100. Cele mai mari creșteri ale populației între anii 2019 și 2050 vor avea loc în: Republica Democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Indonezia, Nigeria, Pakistan, Statele Unite ale Americii și Republica Tanzania. În jurul anului 2027, se estimează că India va depăși China, devenind cea mai populată țară din lume.

Țările cu cele mai mari creșteri ale populației, în cifre absolute, în anul 2019 față de anul 2018, au fost India, China, Nigeria, Pakistan și Indonezia.

Conform EUROSTAT:

România ocupă locul șapte în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populației rezidente, la 1ianuarie 2018. Țara cu cea mai mare populație din UE este Germania (82.792,4 mii locuitori), iar țara cu cea mai mică populație este Malta (475,7 mii locuitori).