Avertismentul Federației Naționale Pro Agro

Printr-un comunicat de presă, Federația Națională Pro Agro, atrage atenția asupra "posibilului preinfrigment al Romaniei - EU PILOT 8653/16/GROW". În documentul semnat de președintele Emil - Florian Dumitru se spune: "Discuțiile și ipotezele lansate în media ulterior poziției forului european față de Legea 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, sunt de natură a ne îngrijora, mai ales având în vedere că există sincope mari de comunicare atât la nivel intern, cât și în raport cu forul european în tratarea acestui subiect.

Chiar dacă este un pas foarte mic, modificarea legislației mai sus îndicată este de natură să aplice în mod corespunzător, să echilibreze raportul intre producătorii români de alimente și marile magazine, grav afectate.

Cu toate acestea, într-un mod netransparent și profund incorect, au existat presiuni și s-a facut lobby pentru modificarea acestei legi, observând din ultimele declarații publice ale domnului ministru Achim Irimescu că aceste practici dau roade.

Facem trimitere și la modul în care sunt tratate drepturile producătorilor în alte state ale UE. Cum bine știm, statul francez a demarat o acțiune în justiție împotriva unei rețele comerciale pentru nerespectarea drepturilor producătorilor autohtoni, ori în România rețelele comerciale impun și obțin de la producatorii români toate taxele și serviciile interzise de Legea 321/2009 mascându-le acum în remize și risturne.

Indicăm mai jos unele dintre întrebările pe care ni le punem referitor la modul de lucru în acest caz, cu mențiunea că aceste aspecte trebuie îndreptate cât mai grabnic.

De ce au fost transmise în vederea analizării doar anumite articole (10 alin 1,3,6) și nu a fost transmis textul integral tradus? Un text legal nu poate fi interpretat în litera și spiritul lui în aceste condiții.

De ce autoritățile statului nu au adus clarificari în ceea ce privește semnalizarea produselor românești la raft?- în sensul că această prevedere există în legislația majorității statelor membre dar mai ales că această prevedere nu face referire la procentul de 51% obligatoriu a fi achiziționat din lanțul scurt de aprovizionare.

România ar fi trebuit să aibă reprezentanți specializati care să susțină clarificările transmise conform art. 34 TFUE și 36 TFUE. Acest lucru s-a întâmplat?

Corect ar fi fost ca ministerul să pună la dispoziția Comisia Europeană și proiectul legislativ care reglementează lanțul scurt de aprovizionare, astfel încât să se demonstreze că legislația care reglementează relațiile comerciale între producători și rețele nu urmărește sub nici o formă instituirea unor bariere în calea liberului acces la piață, ci încearcă să reglementeze reducerea numărului de operatori în lanțul alimentar, astfel încât consumatorii să aibă acces la produse proaspete și profitul să fie împărțit cât mai echitabil pe filiera de produs. Ministerul Agriculturii nu a elaborat normele de aplicare, având până acum o întârziere de cinci luni. Suntem convinși că multe din neclarități puteau fi lămurite în acest mod.

În jurisprudența Curții Europene, în alte cazuri similare, a rezultat că statele membre pot permite unor organizații să încurajeze achiziția unor anumitor tipuri de fructe și legume, între altele prin menționarea proprietăților specifice ale acestora, chiar dacă varietățile sunt specifice produselor naționale, atâta timp cât consumatorii nu sunt îndemnați să cumpere mărfuri interne doar ca urmare a originii lor naționale.

Sintagma lanț scurt de aprovizionare este prevăzută în noua politică agricolă comună, iar Parlamentul European și Comisia Europeană tocmai aceste aspecte enunțate anterior le-au urmărit și avizat, chiar și în PNDR 2014-2020. Definiția lanțului scurt de aprovizionare nu este a României."