Birocrația excesivă îngreunează accesul la fondurile structurale pentru agricultură

Accesarea fondurilor structurale pe agricultură, în România, poate constitui o problemă majoră, din cauza birocrației excesive și modificărilor ce apar de la o zi la alta. Totuși, mai există și fermieri care au reușit să facă proiecte și au beneficiat de sumele de bani de la Uniunea Europeană.

Potrivit datelor Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, pentru a patra sesiune de depunere a proiectelor pentru modernizarea exploatațiilor agricole, din totalul de 1.662 de proiecte depuse, doar 448 au fost declarate eligibile și selectate pentru finanțare. Valoarea publică totală este de peste 609 milioane lei.

Una din societățile din domeniu care a depus un proiect eligibil este și "Agro-Lact SRL" din Săcele, județul Constanța. Societatea este de fapt o afacere în familie și este condusă de Vâlcu Dragomir și fiul său. Cei doi dețin în proprietate aproximativ 1.500 de hectare de teren agricol, în zona comunei constănțene. Valoarea publică a proiectului este de 1,27 milioane lei.

"Anii trecuți, am făcut două proiecte eligibile pe vechiul program SAPARD. Anul acesta, am reușit să contractez fonduri structurale prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), practic pentru achiziționarea de utilaje agricole. Ce utilaje am în prezent, sunt cumpărate atât din fonduri proprii cât și din fonduri europene. Sigur, ar fi fost de preferat să le fi cumpărat numai prin finanțare de la UE, dar din cauza indolenței autorităților românilor, de multe ori suntem depășiți de situație", și-a început relatarea Vâlcu Dragomir.

Șase luni de analiză pentru un proiect

Proiectul a fost depus încă din 2008, când fermierul din Constanța a vrut să-și cumpere noi utilaje pentru creșterea eficienței lucrărilor agricole. "Pe 7 martie 2008, în cadrul sesiunii pentru accesarea fondurilor cu privire la modernizarea exploatațiilor agricole, am depus proiectul. Cred că am fost primul din județul Constanța care a depus un astfel de proiect, știam procedura de pe urma experienței cu programul SAPARD. Însă, după ce am depus, au început să apară modificări. Practic, s-au modificat regulile în timpul jocului. Normal, trebuia să ți se dea șansa să faci și tu modificări. Nu s-a întâmplat acest lucru și din această cauză, a fost respins", a explicat administratorul societății "Agro-Lact SRL".

În noiembrie 2008, Vâlcu Drago-mir a depus din nou proiectul, pentru ca în iunie anul acesta, după mai mult de șase luni de "analiză", să fie declarat eligibil. Pentru că a pierdut startul, a luat din resursele proprii și a cumpărat două combine "Ferguson", în valoarea de aproximativ 215.000 de euro fiecare. "Nu am mai putut să aștept, deși prin FEADR, îmi puteam recupera banii în procent de 65%", a afirmat fermierul.

Problemele accesării fondurilor europene

Aceasta este și principala problemă în materie de accesare a fondurilor structurale: modificările regulilor în timpul jocului. Firmele de consultanță cu care producătorul agricol este obligat să lucreze, pentru a avea un proiect conform, se confruntă cu toate modificările care apar de la o zi la alta. "Apar normele metodologice, te duci și faci proiectul, îl depui, se modifică regulile și începe nebunia. Trebuie să scoți dosarul, dacă poți, îl modifici și îl depui la loc. Și firmele de consultanță sunt derutate din cauza modificărilor permanente. De asemenea, o altă problemă este perioada de analiză. În sesiunea în care am depus proiectul, analiza a durat șase luni. Și în acest fel, mai pierzi o campanie agricolă", a mai spus Vâlcu Dragomir.

Nici achizițiile nu simplifică munca agricultorului român. "Firmele care furnizează utilajele agricole din import lasă de multe ori de dorit. Sunt cazuri în care nu-și respectă condițiile contractuale. În plus, nu au o rețea de service competentă", a declarat fermierul din Săcele.

Cu toate acestea, Vâlcu Dragomir, împreună cu fiul său va continua să acceseze fondurile europene. Următorul proiect va fi construcția unui siloz, pentru depozitarea producției proprii și pentru a nu mai sta la mâna samsarilor, care dictează piața cerealelor.