Boc promite curățirea instituțiilor statului de carnetele de partid

Din patru în patru ani, guvernanții promit că numirile în funcțiile de conducere din instituțiile și companiile statului nu vor mai fi făcute pe criterii politice. Placa asta am auzit-o pe vremea lui nea Nicu Văcăroiu, a lui Radu Vasile, Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu. Acum, e rândul lui Emil Boc să promită.

Guvernele trec, algoritmul rămâne
La sfârșitul săptămânii trecute, premierul democrat-liberal a anunțat că are în vedere două măsuri urgente: adoptarea proiectului legii privind depolitizarea funcției publice și testarea profesională a tuturor șefilor de servicii deconcentrate, urmând să rămână în funcții doar cei ce își dovedesc competența.
Românii nu dau doi bani pe asemenea promisiuni. Este și greu să crezi că Emil Boc și partidul său vor pune capăt unei tradiții de peste un secol. Ar fi pentru prima dată în istoria țării când carnetul de partid nu ar mai constitui condiția obligatorie pentru ocuparea funcțiilor de conducere din instituțiile statului.
Înainte de 1989, românii știau că nu pot promova în funcție dacă nu se înscriu în PCR. Regimul Iliescu a continuat modelul comunist, desăvârșindu-l. Celebra PSDR-izare (iar mai apoi PSD-izare) a jucat un rol decisiv nu doar în politizarea serviciilor publice descentralizate, cât mai ales în deprofesionalizarea lor. Ea a fost rampa de lansare a non-valorilor societății în locul competențelor profesionale. Indivizi care nu s-au remarcat cu nimic pe plan profesional au fost promovați la cârma instituțiilor descentralizate doar pentru că s-au înscris la social-democrați.
Carnetul de partid a înlocuit diploma de studii, iar vechimea în partid a devenit mai importantă decât experiența profesională. Instituția examenului și a concursului a fost pervertită, fiind folosită drept camuflaj al politicii de promovare a activiștilor partidului în posturile cheie ale statului. Câștigătorii competițiilor organizate de formă erau cunoscuți dinainte, cea mai bună dovadă constituind-o faptul că numele lor apăreau în presă înainte de examen.
Regimul Constantinescu a desăvârșit degradarea funcției publice, prin "inovația" algoritmului politic. În baza lui, la cârma treburilor statului au fost aduși 2.000 de specialiști în lipitul afișelor. Epigonii CDR-ului, respectiv Alianța DA și actuala coaliție guvernamentală, au preluat metoda algoritmului și au șlefuit-o, dându-i o nouă strălucire.

Reforma reformelor
Cei 21 de ani de post-comunism au adâncit opera de deprofesionalizare a statului. Înregimentarea politică a conducătorilor instituțiilor descentralizate s-a reflectat dureros în viața cetățenilor. Statul a devenit din ce în ce mai ineficient în rezolvarea unor probleme grave ale societății românești, precum: criza economică, a învățământului național, a sistemului sanitar și celui de pensii, insecuritatea cetățeanului și sărăcia.
Birocrația și corupția din instituțiile statului sunt rezultatul politizării lor, iar expansiunea economiei subterane este susținută de statul politizat, birocrat și corupt.
Carnetele de partid ajunse în posturi de decizie au făcut să crească producția de hârtii și dosare din țară. Cu imunitatea dată de ele a fost călcată legea în picioare, s-au fraudat patrimoniul statului și banii contribuabililor.
Cine ar putea crede în sinceritatea declarațiilor lui Emil Boc, un premier care și-a început mandatul sub flamura algoritmului politic? O asemenea schimbare ar constitui reforma reformelor și ar trebui să înceapă din interiorul partidelor politice. Când membrii acestora vor înceta să mai vadă în carnetul de partid vehiculul promovării în ierarhia socială și pe scara averilor, abia atunci va începe domnia competențelor, a valorilor, în instituțiile statului. Pentru a reforma statul, la nivel de decizie, trebuie reformată clasa politică mai întâi.