Brandurile industriei alimentare românești dispar din hipermarket-uri
Degeaba vor mai căuta mezelurile fabricate în Sibiu, brânzeturile din Brăila, Bucovina și Dobrogea, uleiul de floarea soarelui produs la Constanța ori la Galați. Nu vor mai găsi niciunul dintre brand-urile românești tradiționale. Mai grav este că nu vor mai ști dacă ceea ce mănâncă este produs autohton sau de import, dacă achiziționând respectivele alimente susțin locurile de muncă din propriul județ, din România, Uniunea Europeană sau de pe alte continente.
Toate aceste pericole derivă din practica francizării produselor alimentare, promovată pe scară largă de lanțurile de hipermarket-uri din întreaga lume. Aceasta obligă producătorii să renunțe la propriile brand-uri, la identitate. Mărfurile lor sunt acceptate la desfacere doar sub brand-ul respectivelor hipermarket-uri, ceea ce face să dispară orice informație despre sursa de proveniență.
Producătorii sunt nevoiți să-și sacrifice brand-ul, dacă vor ca mărfurile lor să mai ajungă la consumatori. N-au încotro, căci hipermarket-urile controlează piețele de retail din întreaga lume. Ele stabilesc condițiile de livrare și prețurile de achiziție de la producători, tot ele decid în privința prețurilor de vânzare cu amănuntul și a brand-urilor sub care sunt prezentate mărfurile în galantare.
Din cauza poziției dominante pe care o dețin lanțurile de hipermarket-uri transnaționale, industriile alimentare naționale ajung să fie dependente de acestea. Cu fiecare zi ce trece, se restrânge libertatea lor de decizie privind propria producție. Constată că, în realitate, hi-permarketuri dețin controlul can-tității producției, al calității, prețurilor de desfacere și identității lor.
Din postura de motor al piețelor autohtone, industriile alimentare naționale ajung simple rotițe, fără identitate, în angrenajul lanțurilor transfrontaliere de hipermarket-uri.
Națiunile lumii ar trebui să-și pună întrebarea: cine decide, cu adevărat, în privința securității lor alimentare, a dezvoltării agriculturii și industriei alimentare, în privința locurilor de muncă din aceste sectoare? Nu cumva agricultura și industria națională au devenit anexele hipermarket-uri transnaționale, iar guvernele au tot mai puține pârghii de control și intervenție?
În România, practica francizării produselor alimentare sub brand-ul hiper-market-urilor a intrat în vizorul Consi-liului Concurenței, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Ioan Bădică, inspectorul de concurență coordonator pentru regiunea de sud-est.
Instituția a început în 2012, din semestrul al doilea, monitorizarea prețurilor alimentelor în nouă lanțuri de hipermarket-uri care activează pe piața de retail, dar și a celor de pe piața particulară. În județul Constanța sunt sub lupă două rețele de hipermarket-uri. Acțiunea continuă în 2013.
"În atenția noastră sunt produsele alimentare de bază: cartofi, ceapă, roșii, mere, carne, lapte, unt, făină, ulei, pâine. Urmărim evoluția prețurilor, dar și proveniența produselor, dacă sunt românești sau de import. Consiliul Concurenței analizează și fenomenul francizării produselor, pentru a vedea dacă sunt elemente care duc la îngrădirea liberei concurențe. Faptul că metoda conduce la scăderea prețurilor este în avantajul consumatorilor. Dar trebuie să vedem și partea cealaltă a lucrurilor: ce implicații are asupra mediului concurențial vânzarea mărfurilor producătorilor români sub brand-ul hipermarket-urilor, creșterea dependenței acestora de marile lanțuri comerciale. În prezent, hipermarket-urile care activează în România dețin 51% din cifra de afaceri realizată pe piața de retail a produselor alimentare" - a declarat Ioan Bădică.
În județul Constanța, câțiva mari producători de produse alimentare au acceptat să renunțe la brand-rile lor și să-și comercializeze mărfurile sub identitatea hipermarket-uri.
În țări precum Polonia, statul a intervenit în apărarea producătorilor, impunându-le hiper și supermarket-urilor să desfacă sub brand-ul propriu maximum 20% din mărfurile vândute. Restul de 80%, se livrează sub brand-ul fabricanților.
Fenomenul a intrat și în analiza Co-misiei Europene, a cărei politică urmărește protecția denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare, a indicațiilor geografice ale acestora și garantarea specialităților tradiționale. Metoda francizării produ-selor promovată de hipermarket-uri este în flagrantă contradicție cu preo-cuparea Uniunii Europene pentru apă-rarea calității și diversității alimentare.
Comentează știrea
Eu zic ca ar fi benefica masura din Polonia si la noi. Nu vreau sa vad mai multi someri decat avem.
E foarte simplu,si anume daca se doreste promovarea produselor romanesti de calitate,daca se vrea stimularea producatorilor autohtoni si nu se ia in calcul spaga,furtul,evaziunile,smecheriile mafiote la nivel mic si inalt,atunci exista o sumedenie de feluri in care se poate lucra bine. Daca nu se poate fara furt,atunci lucrurile raman ca pana acum si continua tot asa.
Auchan etc.....pai si aia tac si fac, de ce oare s-a pus 3% pe venit ? ca sa ai omoare pe astia micii.....un kent costa 12,5lei..la vanzare este 13lei..ai adaos 0,5bani....3%din incasar inseamna 0,38bani....cu alte cuvinte ti-o iei la popou.....10bani castig....tot sa mai vinzi tigari..ponta asta este intr-o ureche
pai asa merita cetatenii lumii, daca sustin drepturi imbecile (dreptul la proprietate al unor miliardari, detinatorii hypermarket-urilor) si nu le ia cu japca (armata), cum de ex s-a procedat in Argentina acum cativa ani cand o companie petroliera (sau de aviatie, nu mai stiu exact) a fost nationalizata fortat. Orice om care are prea multi bani sub forma de investitii in sectoare vitale populatiei poate fi tras la raspundere pt folosirea neadecvata a dreptului la proprietate si conspiratie impotriva interesului public, urmand a i se retrage acel drept. Mai spun unii ca armata e subordonata statului care e dator corporatiilor... pai nu e aceeasi branza, se pune frumos sechestru pe corporatii, inclusiv pe alea producatoare de armament sau pe institutiile financiare, inclusiv cele mai mari precum FMI, asta desigur prin cooperarea armatelor din toate tarile, si asa puterea revine de la corporatii la popoare. Dar popoarele si soldateii din armate e prosti, nu gandeste, daca e o lege imbecila care le da "dreptul la proprietate" unor bogatani care au prea mult inseamna si ca nu putem s-o desfiintam sau pana una-alta s-o calcam in picioare, pt ca e vorba de dreptul a miliarde de oameni versus dreptul unei "elite" de cacat formata din cateva zeci de mii de javre.
Articole pe aceeași temă
