Cargoul "Medy" s-a scufundat cu 22 tone de motorină și 2.300 kilograme de ulei la bord

Nava "Medy", sub pavilion Turcia, s-a scufundat ieri, 1 septembrie 2010, la ora 12,51, în apropiere de țărm, la 6 mile sud față de capul digului de nord al portului Constanța și travers față de pescăria Eforie Sud, la o distanță de circa 4 mile de țărm, în poziția 44o00‘36" N, 28o45‘29" E. Cargoul de 6.358,9 tdw, încărcat cu 3,427,410 tone de fier vechi, fusese abandonat de echipajul turcesc încă de la ora 4,37.

O decizie stupidă
"Medy" a intrat în portul Constanța Sud, în dana Schenker Romtrans, de pe molul I, pe data de 29 august. Operațiunile de încărcare au decurs bine, fierul vechi fiind depozitat uniform în magazii. De altfel, acest lucru este probat prin documente și de faptul că, la inspecția finală efectuată de autorități, nava a primit avizul de plecare - afirmă sursele contactate de "Cuget Liber".
La prima oră a zilei de 1 septembrie, cargoul a părăsit portul Constanța îndreptându-se spre Istanbul. Vremea se înrăutățise. Vântul începuse să sufle cu putere, iar marea era tot mai agitată. "Medy" n-a ajuns prea departe și a început să se încline spre un bord. Avea probleme pe care comandantul și echipajul său nu erau capabili să le rezolve. Atunci s-a luat cea mai simplă și neprofesionistă decizie. La ora 4,45, Autoritatea Navală Română a fost înștiințată că nava va fi abandonată.

Au fost salvați
La numai 16 minute de la primirea mesajului trimis de turci, navele de salvare "Topaz" și "Cristal", aparținând Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), au ajuns în apropierea lui "Medy". Însă, echipajul turc, format din 17 navigatori, a fost preluat de "GSP Orion", aflată în patrulare în zonă.
Trebuie spus că aceasta din urmă aparține armatorului privat "Grup Servicii Petroliere" și face parte din rețeaua navală a Agenției Europeane de Siguranță Maritimă (EMSA), de intervenție în caz de poluare.
"La ora 7,20, GSP Orion a lăsat echipajul turc la Constanța Sud. În acel moment, nava Medy era canarisită (înclinată - n.r.) pe bordul babord la circa 25 de grade. A plecat spre ea remorcherul Hercules pentru a o salva, împreună cu căpitanul șef al portului Constanța" - declara, la ora 9, pentru "Cuget Liber", Laurențiu Zanfir, căpitanul șef adjunct al portului Constanța.

Cu scafandrii la bord
Conform afirmațiilor lui Ion Voicu, directorul ARSVOM, operațiunile de salvare a navei au început în intervalul 9,30 - 10. La ea participau navele de salvare "Topaz" și "Cristal" plus remorcherul "Hercules", pe care se aflau și cameramanii unor televiziuni. Forța de intervenție cuprindea vreo 60 de oameni, dintre care 3 scafandri.
Misiunea salvatorilor era îngreunată de înrăutățirea condițiilor atmosferice. Vântul ajunsese la forța 8 pe scara Beaufort, iar marea era de gradul 4 - 5. Cargoul se aplecase amenințător pe un bord.
"La ora 10,50 doi scafandri au reușit să urce la bord, iar la ora 11 au legat prima remorcă. Mai era nevoie de una" - a relatat Ion Voicu.
De pe mal, din dreptul pescăriei de la Eforie Sud, se puteau urmări cu binoclul eforturile salvatorilor. Nava turcească era canarisită rău și ar fi fost o adevărată minune să nu se scufunde.

Speranțe eșuate
La ora 12, șeful ARSVOM mai credea că "Medy" poate fi salvată, în ciuda faptului că înclinarea ajunsese la 37 - 40 de grade, iar valurile urcau până la puntea principală. "Vom face tot posibilul să salvăm nava. Șansele sunt de 100%. Dar dacă marea se va monta mai puternic și vântul se va înteți, nu vom pune în pericol viața oamenilor și siguranța navelor noastre" - afirma Voicu plin de speranțe.
Inevitabilul avea să se producă. "La ora 12,51, cargoul Medy s-a scufundat - a declarat, pentru ziarul nostru, Alexandru Mezei, că-pitanul șef al portului Constanța, cel care a coordonat operațiunile de salvare. Probabil că ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, va ordona o anchetă în acest caz."

Poluatorul să plătească!
Nava scufundată reprezintă un grav pericol pentru mediu. În tancurile sale se află 22 tone de motorină, iar în butoaie, peste 2.300 kilograme de ulei, a precizat Mezei.
"Recuperarea carburanților de pe cargoul aflat pe fundul mării, la o adâncime de 35 de metri, este o operațiune extrem de grea. Sunt necesare echipamente speciale, pompe speciale" - a declarat Jorj Unciuleanu, fost căpitan șef al portului Constanța, unul dintre specialiștii recunoscuți în materie de salvare pe mare și ranfluări. "Tot din cauza adâncimii mari și a timpului scurt de lucru pentru scafandri la asemenea adâncimi, scoaterea navei la suprafață este practic imposibilă."
Cineva va trebui să plătească pentru scufundarea navei în apele teritoriale ale României și pentru poluarea care se va produce inevitabil. "Fiți siguri că armatorul și asiguratorul navei vor suporta toate consecințele" - a dat asigurări Mezei.
Vă imaginați ce se va întâmpla când cele 22 tone de motorină și 2.300 kilograme de ulei vor ajunge în apa mării și pe plajă, în plin sezon estival? Lucrurile sunt extrem de grave și, tocmai de aceea, autoritățile române trebuie să oblige poluatorul să extragă carburanții și butoaiele cu ulei din epavă.
Deja, după scufundarea navei, pe suprafața apei a apărut o peliculă de hidrocarburi de circa 100 -150 metri pătrați, care se deplasează către larg, împinsă de vânt, a anunțat Autoritatea Navală Română.
La ora 13,15, navele specializate pentru depoluare, "Safir" și "Rubin", care aparțin ARSVOM, au ajuns în zonă, pentru a limita și îndepărta efectele poluării, împreună cu nava "Hercules", aflată la locul incidentului, încă de la ora 10,40.
Din cauza mării agitate, cu valuri de până la 2 metri, nu s-a putut amplasa barajul plutitor de protecție împotriva poluării, în zona scufundării navei. "Safir" și "Rubin au rămas la locul sinistrului pentru monitorizare și o eventuală intervenție cu material absorbant.

Întrebări și răspunsuri
Scufundarea navei "Medy" ridică numeroase semne de întrebare. Comisia de anchetă va trebui să elucideze, în primul rând, cauza sau cauzele scufundării.
Se pare că totul ar fi pornit de la o operațiune de balastare incorect efectuată, lucru pe care comandantul l-ar fi confirmat în fața autorităților, au declarat surse din cadrul ANR. Aceasta ar fi dus la deplasarea mărfii și înclinarea navei.
Apoi, ar fi vorba de decizia pripită de abandonare a navei. De la ora 4,45, când Autoritatea Navală Română a fost înștiințată că s-a luat o asemenea hotărâre, până la 12,51, când cargoul a dispărut sub ape, era suficient timp din partea echipajului să facă ceea ce era omenește posibil pentru evitarea catastrofei sau limitarea consecințelor ei.
Comandanții de navă români, contactați de "Cuget Liber", au declarat că turcii ar fi avut soluții mai bune, fără să-și pună în pericol viața. Spre exemplu, ar fi putut să solicite salvarea cargoului și să rămână la bord pe timpul operațiunilor. Misiunea lor ar fi fost de a etanșa toate ușile, capacele magaziilor și gurile de aerisire, pentru a împiedica pătrunderea apei și creșterea unghiului de înclinare. Tot ei ar fi preluat și legat cablurile de remorcare.
O altă soluție ar fi fost să solicite eșuarea forțată. Ar fi primit aprobarea să ducă nava spre Capul Tuzla și să o pună pe nisip.
Dimpotrivă, abandonarea pripită a contribuit la producerea catastrofei. Ion Voicu a declarat că de la bordul remorcherului "Hercules" a putut vedea că multe dintre ușile de la castelul cargoului "Medy" erau larg deschise, în loc să fie etanșate, fapt ce i-a grăbit scufundarea.
Se pune întrebarea: de ce a acționat echipajul turcesc în acest mod, cu totul neprofesionist? Poate că răspunsul se găsește în brevetele și certificatele navigatorilor.