Ce facem pentru șomerii de la sate?

277
1
Ce facem pentru șomerii de la sate? - cefacemcusomeriidelasate-1409936666.jpg

Articole de la același autor

- Un proiect pentru formarea profesională a 1.000 persoane din mediul rural

Șomajul continuă să fie cea mai gravă problemă a Uniunii Europene, în general, și a societății românești, în particular. Conform statisticii oficiale, rata șomajului din țara noastră este de numai 7% - un nivel liniștitor pentru guvernanți.

În realitate, nivelul ei este cu mult mai ridicat, în calcularea acestui indicator nefiind incluși șomerii neînregistrați la agențiile de ocupare a forței de muncă și cei ieșiți din perioada de indemnizare. Dacă n-ar exista supapa migrației pe piața internațională a muncii, cu certitudine că ne-am confrunta cu o catastrofă socială.

Chiar și așa, numărul șomerilor înregistrați - 698.000 de persoane la sfârșitul lunii iulie 2014 - este foarte mare pentru o țară ca România. Ceva mai mult de 25% dintre ei sunt tineri, cu vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani.

Din această perspectivă, merită apreciată preocuparea Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România pentru formarea și integrarea în muncă a unor categorii sociale.

Proiectul AVATAR

Vineri, 5 septembrie 2014, la hotelul "Bulevard", din Constanța, CNIPMMR a organizat o acțiune de informare privind proiectul "AVATAR - Acțiuni cu Valoare Adăugată pentru Țară prin Antreprenoriat și Recalificare".

La reuniune au participat Iulian Gropoșilă - vicepreședintele CNIPMMR, subprefectul Mustafa Levent, Mariana Gâju - primarul comunei Cumpăna, Emilia Murineanu - directorul executiv al AJOFM Constanța, Tiberiu Pleșu - inspectorul șef adjunct al ITM, Lavinia Mirabela Jianu - managerul proiectului AVATAR, oameni de afaceri, manageri și ziariști.

Proiectul vizează facilitarea inserției pe piața muncii a 1.000 de persoane din mediul rural, la nivelul a cinci regiuni de implementare (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Sud-Muntenia). În cadrul lui vor fi realizate următoarele activități:

- informarea și consilierea profesională a 1.000 de persoane din mediul rural;

- campanii și evenimente de informare și motivare pentru ocupațiile non-agricole;

- formarea profesională în sectoare non-agricole pentru 700 de persoane;

- examinarea și certificarea a minimum 500 de persoane dintre participanții la programele de formare profesională;

- servicii de mediere personalizate pentru integrarea în muncă a cel puțin 200 de persoane, din care cel puțin 105 persoane își vor găsi un loc de muncă;

- organizarea a cinci burse de locuri de muncă pentru persoanele din mediul rural;

- servicii de asistență și consultanță pentru începerea unei activități independente pentru 50 de persoane;

- înființarea a minimum 20 de afaceri noi în mediul rural.

Grupul țintă al proiectului cuprinde: 200 de persoane inactive, 300 de persoane în căutarea unui loc de muncă, 110 șomeri tineri, 90 șomeri de lungă durată și 300 de persoane ocupate în agricultura de subzistență.

Primăria Cumpăna, care este partenerul CNIPMMR în acest proiect, are 3.800 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, a declarat primarul Mariana Gâju. Ea a solicitat ca organizatorii proiectului să își propună un număr mai mare de persoane integrate în muncă la finalul cursurilor.

O națiune de paznici

În cadrul reuniunii, Iulian Gropoșilă a vorbit și despre un alt proiect realizat în parteneriat cu Primăria Cumpăna: înființarea unui centru de formare profesională și incubator de afaceri.

Emilia Murineanu a șocat auditoriul, dezvăluind faptul că tinerii șomeri preferă să se califice în meserii precum cea de frizer, coafeză, cosmetician, ocolind cursurile de sudori și lăcătuși mecanici, pentru care șantierele navale din Constanța și Mangalia asigură locuri de muncă. "Din această cauză, cei de la "Daewoo Mangalia Heavy Industries" sunt nevoiți să aducă lucrători din Vietnam" - a declarat șefa AJOFM Constanța.

Subprefectul Mustafa Levant a pus punctul pe "i", afirmând că cel mai important în astfel de proiecte este să se găsească locuri de muncă, nu doar să se facă programe de calificare. El a amintit că a crescut numărul celor care adună diplome și certificate de pregătire, dar nu au unde să lucreze.

Explicația acestui fenomen este simplă: mulți dintre cei ce organizează cursuri, inclusiv cu fonduri europene, nu țin cont de cerea de pe piața muncii, pentru că nici nu o cunosc și nici nu îi interesează. Singura lor preocu-pare este să împuște banul, fără să le pese de tineri, dacă meseriile în care îi formează sunt necesare cuiva.

Vă mărturisesc că am rămas perplex când unul dintre participanții la reuniune, reprezentantul unei asociații care deține un centru de formare, mi-a dezvăluit că, în decurs de trei ani, respectivul centru a pregătit circa 1.500 de… bodyguarzi. Dumnezeule mare, dacă o ținem tot așa, în 10 - 15 ani, România va ajunge o națiune de paznici! Dacă va mai avea ce păzi…

Comentează știrea

lili
6 septembrie 2014
locuri de munca

Locuri de munca pe timp de criza! Alternativa noastra este cea mai sigura si mai serioasa! Oferim din start contract legal! Oamenii au inceput deja sa lucreze! S-au facut primele plati! Avem dovada! NU e joc piramidal si NU e MLM! Castigurile sunt garantate! 300 de dolari lunar, pentru operatori online, cu 3 ore de lucru pe zi! Va expediem detalii, dupa ce trimiteti textul "Info" la adresa de email: [email protected]

Articole pe aceeași temă

Marţi, 02 Septembrie 2014
Stire din Social : Cum poți învăța gratuit o meserie
Pagina a fost generata in 0.4894 secunde