Cercetare științifică fără bani, fără cercetători

Cercetarea științifică din sectorul agricol trăiește la limita subzistenței. Dacă n-ar face producție și n-ar vinde material de pepinieră, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă Constanța și-ar fi închis de mult timp porțile.

Ministerul Agriculturii nu-i acordă cercetării științifice niciun sprijin, deși Legea 45/2009 îl obligă să finanțeze cheltuielile curente și de capital. "În anii care au trecut de la apariția legii, nu am primit niciun ban"- afirmă dr. ing. Cristian Păltineanu, directorul stațiunii.

Ministerul Educației manifestă aceeași indiferență. În ultimii patru ani, cele două instituții au organizat foarte puține licitații de proiecte de cercetare și acelea la valori foarte mici.

Ce se află în spatele acestei "politici" din domeniul cercetării agricole? "Dezinteresul total al conducătorilor, indiferent de partid. Cercetarea științifică nu este tratată ca o ramură importantă a economiei, care poate aduce bunăstare" - susține Păltineanu.

Dacă statul român ignoră cercetarea științifică sau, pur și simplu, nu are bani pentru ea, de ce Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă Constanța nu apelează la finanțarea europeană?

"Se pot realiza proiecte cu finanțare europeană, cu condiția să ai o dotare de vârf și să fii partener al unor conducători de proiecte din Occident. Aceștia au mult mai multă trecere la Bruxelles. Dacă nu te dotezi în fiecare an cu echipamente, cu instrumente de măsură, dacă nu ai asigurate condițiile să organizezi experiențe de nivel avansat, nu poți pretinde să realizezi proiecte de cercetare europene. UE finanțează vârfurile, performanța, ori România a intrat într-un proces de mediocrizare. Din păcate, guvernele din ultimii 23 de ani au neglijat cercetarea din agricultură" - spune directorul stațiunii.

În 2014, va începe marea reconversie din pomicultură.

"Plantațiile actuale vor fi înlocuite cu altele tinere, din specii și soiuri valoroase. Va fi o competiție liberă pe piața furnizorilor de puieți. Alături de pepinierele și stațiunile pomicole din țară vor veni cu oferte și cele străine" - spune Cristian Păltineanu.

Reconversia se va realiza cu sprijin european și va dura până în 2020. Ar putea fi o gură de oxigen pentru cercetarea științifică pomicolă. O astfel de operațiune a fost realizată în viticul-tură și s-a încheiat în 2012, cu o bună absorbție a fondurilor alocate.

România a negociat cu Bruxelles-ul reconversia a 180.000 ha de livezi. Plantațiile îmbătrânite vor fi înlocuite cu pomi și arbuști fructiferi și cu căpșuni. Însă, potrivit statisticilor, nu mai există decât 83.000 ha de livezi, care sunt îmbătrânite și slab productive.

Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă Constanța are ce oferi pentru reconversie. A omologat 15 soiuri de cais, 31 de soiuri noi de piersic, plus 8 portaltoi pentru caiși și piersici.

Cel mai mare pericol pentru instituție îl reprezintă pierderea personalului de cercetare. În prezent, stațiunea mai are zece cercetători. Patru dintre ei urmează să iasă la pensie în următorii doi-trei ani și nu vor putea fi înlocuiți, pentru că angajările au fost blocate.

"Un cercetător se formează în 10 ani și se desăvârșește în 15 - 20 ani, iar în ultimii șapte ani, calitatea absolvenților de învățământ superior a scăzut foarte mult" - afirmă directorul stațiunii.