Cine câștigă războiul adâncimilor la Marea Neagră?

Portul Constanța a fost considerat multă vreme campionul absolut al adâncimilor în zona Mării Negre. Până acum un deceniu, era singurul care ținuse cont de tendința shipping-ului mondial de a construi nave din ce în ce mai mari.

Adâncimile de 17,6 metri, din danele de minereu, de 19 metri, din cele de petrol, și 16,6 metri, din terminalul de containere "DP World", dar și investițiile moderne realizate în ultimul deceniu, i-au asigurat pentru o scurtă perioadă mult râvnitul statut de platformă de distribuție zonală pentru diferite tipuri de mărfuri.

În 2007, prin danele "DP World" s-au derulat 1.170.074 TEU (TEU = container convențional). Cele mai multe mărfuri proveneau din Orientul Îndepărtat. După ce erau descărcate în terminalul constăn-țean, erau redistribuite, predominant, spre Rusia, Ucraina, Georgia și Bulgaria. În martie 2006, la "DP World" a fost operată "Nora-sia Valparaiso", un portcontainer de 286 metri lungime, cu capacitatea de aproape 10.000 TEU.

Materia primă siderurgică descărcată în terminalul "Comvex" ajunge nu doar la combinatele din România, ci la cele din Serbia, Ungaria, Austria. Începând din 2007, printre beneficiari s-a numărat și Ucraina.

Pe 23 iulie 2007, în terminalul constănțean a acostat "Grand Venture", un mineralier de 206.296 tdw, cu lungimea de 299,99 metri, lățimea de 50 metri și pescajul de 17,70 metri. El a stabilit recordul de transport pentru portul Constanța, aducând 194.000 tone de minereu.

De la 1 octombrie 2010, portul Constanța și-a pierdut supremația în privința adâncimilor. În dana portului Ilyichevsk (care se numără printre primele patru mari porturi ale Ucrainei) a acostat nava mineralier "Tinos Warrior", sub pavilion dominican, un gigant de 208.000 tdw, 315 metri lungime, 50 metri lățime și pescaj de 18,7 metri.

În prezent, un alt port ucrainean, Yuzhny, a trecut la punerea în practică a unui proiect de dragare a patru dane și a șenalelor navigabile, proiect pentru care a obținut finanțare de la Comisia Europeană.

La finalul lucrărilor, adâncimea bazinului portuar va ajunge la 21 metri. Portul va putea opera nave de 200.000 tdw, cu pescajul de 19,5 metri. "Astfel, portul Yuzhny va fi egalul principalului său rival de la Marea Neagră, portul Constanța, ca-re asigură adâncimi de 19 metri" - a declarat Alexander Lagosha, șe-ful administrației portului ucrainean.

Nici portul Constanța nu stă cu mâinile în sân. Administrația sa are în pregătire două proiecte de investiții privind creșterea adânci-milor: unul, în valoare de 32 milioane euro, pentru șenalele de navigație și bazinele portuare; cel de-al doilea, de 17,5 milioane de euro, inclusiv TVA, pentru portul de lucru din zona de sud.

Războiul adâncimilor de la Marea Neagră are totuși o limită, altfel cine știe unde s-ar ajunge. Ea este im- pusă de condițiile de siguranța navigației foarte costisitoare, pe care trebuie să le respecte navele de peste 300 metri lungime, la tranzitarea strâmtorilor Bosfor și Dardanele.

Competiția adâncimilor (împreună cu cea a investițiilor în infrastructură și suprastructură) face ca, în final, niciunul dintre porturile de la Marea Neagră să nu mai dețină statutul de platformă de distribuție în raport cu celelalte, pentru mărfurile venite din Orientul Îndepărtat, Golful Persic, Australia, Africa de Sud, Brazilia, SUA și Mediterana.

Portul Constanța are cel mai mult de pierdut. Extinderea și dezvoltarea sa au urmărit tocmai acest statut. Multă vreme de acum înainte, el se va confrunta cu un excedent al capacității de operare, estimat la 50-60% din potențial.

Aceasta îl obligă să găsească noi ținte și o altă strategie. Poate că va trebui să reia ideea mai veche de a se ajuta singur, găzduind activități industriale aducătoare de fluxuri majore de trafic.