Codul fiscal pe 2011 instituie declarația unică pentru contribuțiile sociale și impozitul pe venit

Codul fiscal pentru 2011 ar fi trebuit să fie bătut în cuiele legii de acum șase luni, astfel încât agenții economici să-și poată face din timp socotelile. Am intrat de mult în Postul Crăciunului și actul normativ nu este gata. Prima lectură a proiectului de modificare legii a început în ședința din 8 decembrie 2010 și nu s-a încheiat.

În beneficiul contribuabililor

Nu ne așteptăm la noutăți privind numărul taxelor și impozitelor sau nivelul lor. Cele mai multe modificări au fost operate în 2010 și au ca rezultantă sporirea poverii fiscale.

Schimbările deja anunțate pentru 2011 vizează creșterea accizelor la tutun și carburanți, motivul invocat fiind obligația de a ne alinia la nivelul de accizare din UE.

Din fericire, există și modificări în beneficiul contribuabililor. Viitorul cod va extirpa o bucată din birocrația fiscală. Începând de la 1 ianuarie 2011, persoanele juridice nu vor mai fi nevoite să completeze și să depună cinci declarații (două la Agenția Națională de Administrare Fiscală și câte una la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa de Pensii și Agenția de Șomaj). Noul Cod fiscal instituie declarația unică pentru contribuții sociale și impozitul pe venit. Ea va fi depusă la ANAF, care va transmite datele ne-cesare celorlalte instituții. Declarația va putea fi transmisă electronic.

Forma ei a fost deja adoptată de guvern. În următoarele săptămâni va fi pregătit cadrul tehnic de implementare, astfel încât contribuțiile aferente lunii ianuarie să se plătească până în 25 februarie 2011 potrivit acestui sistem.

În prezent se percep următoarele contribuții:

l pentru sănătate - angajatorul plătește 5,2%, iar angajatul 5,5%;

l pentru șomaj - angajatorul și angajatul plătesc câte 0,5%,

l la pensii - angajatorul contribuie cu 20,8%, iar angajatul cu 10,5%;

l la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale - angajatorul plătește 0,25%;

l contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale - angajatorul plătește între 0,15% și 0,85%, în funcție de risc;

l contribuția pentru concedii și in-demnizații de asigurări sociale de sănătate - angajatorul plătește 0,85%;

l impozitul pe venit - angajatul plătește 16%.

Alături de folosirea mijloacelor elec-tronice pentru raportările fiscale, in-troducerea declarației unice reprezintă un pas important pe calea debirocratizării și simplificării procedurilor administrative din România. Pe de altă parte, reprezintă un sprijin pentru mediul de afaceri. Agenții economici vor avea nevoie de mai puțini contabili care să completeze declarații și care să piardă ore întregi la cozi pentru depunerea lor.

Mai mult, la nivelul macro se vor face economii importante de hârtie (pentru declarații) și de carburanți (pentru de-punerea lor la fisc), precum și de spații pentru depozitarea documentelor. Declarația unică va fi nu doar în folosul mediului de afaceri, ci și al naturii.