Consiliile locale și județene nu mai pot vota hotărâri favorabile firmelor de partid

Autoritățile publice centrale și locale vor trebui să țină cont, de acum înainte, de verdictul Consiliului Concurentei. Până recent, instituția de concurență a fost ignorată. Autoritățile emiteau acte normative favorabile anumitor jucători din piață și până să se autosesizeze Consiliul Concurenței, să investigheze și să intervină, inițiatorii își făceau treaba.

Ei profitau de slăbiciunile legii, extrem de permisivă cu autoritățile statului, dar foarte dură cu agenții economici.

OUG nr. 75/2010, aprobată prin Legea nr. 149/2011, a îndreptat în mare măsură lucrurile. Noua reglementare dă putere Consiliul Concurenței să emită avize pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurențial. De acum înainte, autoritățile publice centrale și locale sunt obligate să solicite respectivul aviz, iar instituția de concurență poate recomanda modificarea actelor normative care au un asemenea efect.

Dacă ne referim strict la autori-tățile locale, consiliile județene, municipale, orășenești și comunale vor trebui să obțină avizul Consiliului Concurenței pe proiectele de hotărâre, înainte de a le lua în dezbatere și a le vota, atunci când acele acte normative au consecințe asupra piețelor.

Spre exemplu, dacă se discută problemele legate de piețele agro-alimentare, taximetrie, iluminatul pu-blic, aprovizionarea cu apă și servi-ciile de canalizare ori achiziții publi-ce, consiliul va trebui să solicite, mai întâi, avizul instituției de concurență pe proiectul de hotărâre și să-l modifice în funcție de recomandările făcute. Astfel, aleșii nu vor mai putea "greși" și nu vor mai putea susține că n-au știut ce au votat.

Inspectoratul de Concurență Constanța le-a adus la cunoștință, autorităților locale din județul nostru, noile prevederi ale legii, atențio-nându-le că: "În conformitate cu pre-vederile art. 49 din Legea concu-renței, sunt nule de drept orice acte care încalcă prevederile art. 9 din legea mai sus amintită, constând în acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale și ale entităților către care acestea își deleagă atribuțiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, precum: limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementarilor legale; stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor."

Concluzia este clară: aleșii nu mai pot vota nicio hotărâre de consiliu local sau județean care să favorizeze firmele de partid și de clan. Dacă o fac, actul normativ este nul de drept, iar actele comerciale realizate în baza lui se situează în afara legii.

Măsura restrânge posibilitatea autorităților de a abuza de statutul de instituții de reglementare, dar nu elimină abuzul. În continuare, vor exista decizii cu consecințe asupra piețelor, care vor scăpa controlului Consiliului Concurentei.

Și de acum încolo, licitațiile pentru atribuirea contractelor de achiziții publice vor fi trucate cu ajutorul caietelor de sarcini. Toată lumea știe că aceste instrumentele sunt folosite de foarte multe ori pentru a îngrădi concurența. Cerințele și criteriile incluse de organizatorii licitațiilor, în caietele de sarcini, sunt astfel concepute încât să bareze accesul în competiție al firmelor nedorite și să le facă pârtie celor ce trebuie să iasă câștigătoare.

Există patru instituții ale statului care controlează licitațiile din domeniul achizițiilor publice, dar niciuna nu cercetează modul în care sunt proiectate caietele de sarcini. Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul de Contestații își pun ochelarii de cal ai legii și urmăresc doar respectarea procedurilor formale de organizare a licitațiilor. La rândul său, Consiliul Concurenței investighează doar aranjamentele dintre firme, nu și pe cele dintre autoritatea organizatoare a licitației și anumiți participanți.