Constanța – un port al investițiilor de top, dar al realizărilor modeste

533
Constanța – un port al investițiilor de top, dar al realizărilor modeste - ff26be27e25ff4470d39726d32903a48.jpg

Articole de la același autor

Dacă avem în vedere capacitatea teoretică de operare a mărfurilor, Constanța se situează printre primele cinci-șase porturi din Europa.
În 1990, potențialul său total era de 100 de milioane de tone pe an. De atunci și până acum, aceasta a crescut continuu, pe seama investițiilor de stat, dar mai ales a celor private, cu sprijinul capitalului românesc și străin.

Un decalaj istoric
Printre cele mai importante capacități de operare apărute în ultimii 20 de ani se numără: terminalul Romtrans, de pe molul I, de la Constanța Sud; terminalele de cereale Silotrans, Canopus Star și United Shipping Agency; terminalele de containere DP World și Socep; noile capacități de operare din terminalul de minereu și cărbune de la Comvex; terminalul de frig de la Romned Port Operator; terminalul de ciment Ceminter. La acestea se adaugă: terminalul de pasageri și cele de barje și de remorchere. Noile investiții au dus la creșterea capacității teoretice de operare de la 100 de milioane la peste 120 de milioane de tone pe an.
Acest potențial va crește în viitor pe seama investițiilor în silozuri de cereale, în terminalele petroliere și de gaze lichefiate, care vor fi conectate la conductele ce vor lega Constanța de restul Europei.
Între capacitatea de operare a portului românesc și traficul de mărfuri realizat au fost întotdeauna mari diferențe. Cea mai mare cantitate de mărfuri - 62 de milioane de tone - a fost manipulată în 1988! În ultimele două decenii, economia națională n-a mai reușit să țină pasul cu investițiile portuare, decalajul menținându-se ridicat.

În top 20
Volumul de mărfuri efectiv derulate și numărul de pasageri îmbarcați sau debarcați pe parcursul unui an arată, de fapt, rolul real jucat de portul Con-stanța în transportul maritim european.
Eurostat (Oficiul de Statistică al Uniunii Europene) a realizat un interesant studiu despre porturile maritime ale celor 27 de state comunitare. Demn de reținut este faptul că acesta se referă la 2008, spre finalul căruia s-a resimțit criza economică în industria portuară.
În 2008, porturile UE, în ansamblu, au manipulat un volum de marfă estimat la 3,9 miliarde de tone, cu 0,5% mai puțin decât în 2007. Două-treimi din cantitatea totală de marfă a fost descărcată de pe nave și doar o treime a fost încărcată. 60% din transportul de mărfuri din porturile comunitare servește comerțului din afara UE, 25% este destinat schimburilor intra-UE, iar 10% reprezintă transportul național. Cu 567 milioane de tone de mărfuri operate (14% din total), porturile din Marea Britanie dețin primul loc în UE. Sunt urmate de cele din Olanda, Italia și Spania. Porturile maritime românești au raportat un volum total de 50,5 milioane de tone, în creștere cu 3,1%.
Primele trei locuri în clasamentul după cantitatea totală de mărfuri derulată sunt ocupate de porturi situate la Marea Nordului: Rotterdam (384,2 milioane tone), Antwerp (171,2 milioane tone) și Hamburg (118,9 milioane tone). În Top 20, portul Constanța se află abia pe locul 16, cu 45,8 milioane tone.
În ierarhia după volumul de containere manipulate, pe primele trei locuri se află: Rotterdam (10,631 milioane TEU), Hamburg (9,767 milioane TEU) și Antwerp (8,379 milioane TEU). Constanța s-a clasat pe poziția a 13-a, cu 1,405 milioane TEU.
În 2008, prin porturile UE au trecut 413 milioane de pasageri, cu 0,3% mai puțini decât în 2007. În clasament conduc porturile: Dover, din Marea Britanie (14.006.000 pasageri), Paloukia Salaminas, din Grecia (13.063.000 pasageri) și Perama, din Grecia (de asemenea, 13.063.000 pa-sageri). Cu doar 24.000 de pasageri, portul Constanța nu este inclus în Top 20.
Poziția ocupată de portul Constanța în 2008 a fost puternic erodată de criza economică. În 2009, portul românesc a suferit o pierdere de trafic de 33%, una dintre cele mai mari din UE.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.7857 secunde