Constructorii de nave amenință cu proteste de stradă

919
4 min citire
Constructorii de nave amenință cu proteste de stradă - 9416ee6f8b80c68e03265d13fb136a49.jpg
"Industria navală este o prioritate pentru România!" Declarația a fost făcută de Traian Băsescu, președintele României, pe data de 19 noiembrie 2008, după o vizită prin mai multe șantiere navale. "Nu ne interesează să sprijinim patronii, ci producția și locurile de muncă" - precizase șeful statului. El se angajase să pună propunerile navaliștilor pe masa guvernului rezultat din alegeri, pentru a fi cuprinse în programul său, și să facă lobby la Bruxelles pentru constructorii de nave români.
Sub lupa lui Business Standard Daily
De la vizita prezidențială și până astăzi, problemele industriei navale naționale s-au acutizat. Iată cum descrie publicația Business Standard Daily starea ei într-un articol recent: "Șantierele navale românești se confruntă cu unul dintre cei mai grei ani, a declarat Gelu Stan, directorul Asociației Naționale a Constructorilor de Nave (ANCONAV). Spre exemplu, Daewoo - Mangalia Heavy Industries, cel mai mare șantier naval, cu vânzări de 600 milioane euro în 2008, nu a semnat contracte noi. Cu toate acestea, șantierele navale funcționează la capacitatea maximă, fiind preocupate să-și asigure comenzi din următorul an. Între timp, din dorința de a tempera efectele crizei, cele mai multe șantiere navale și-au schimbat strategia. Damen Galați s-a reorientat spre nave militare și de lux, Șantierul Naval Constanța și Daewoo - Mangalia intenționează să se concentreze pe reparațiile navale, în timp ce STX Tulcea intenționează să construiască orice tip de navă."
2010 – anul concedierilor masive
Starea industriei navale a fost principalul subiect al reuniunii de săptămâna trecută a consiliului de conducere al Federației "Metal". Din acest organism fac parte liderii șantierelor navale din Constanța, Brăila și Galați, precum și de la Promex Galați. "Din discuții a reieșit faptul că întreaga industrie navală întâmpină dificultăți uriașe din cauza crizei financiare. Acesta este, de fapt, motivul pentru care nu se mai înregistrează comenzi de nave. Nu doar armatorii au dificultăți în accesarea creditelor, ci și șantierele navale, care trebuie să vină cu partea lor de finanțare la realizarea proiectelor" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Dede Perodin, liderul Sindicatului Liber al Navaliștilor din SNC.
Consiliul de conducere a Federației "Metal" a ajuns la concluzia că situația este extrem de gravă. "Toți liderii de sindicat au apreciat că, dacă nu se găsesc soluții de finanțare, cel mai târziu din al doilea trimestru al anului 2010, șantierele navale din România vor trece la disponibilizări masive – a spus Dede Perodin. S-a discutat și despre organizarea unor acțiuni de protest: marșuri, mitinguri în fața prefecturilor."
Ce ar trebui să facă autoritățile pentru industria navală? "Soluții pentru deblocarea finanțărilor există – afirmă liderul de sindicat. Statul poate garanta creditele pentru comenzile atrase de șantierele navale. O delegație formată din reprezentanții sindicatului nostru și ai Federației Metal va pune această problemă în fața ministrului finanțelor publice."
Imobiliarele - mumă, industria navală - ciumă
În ciuda promisiunilor președintelui Traian Băsescu, guvernul nu a mișcat niciun deget pentru constructorii de nave. Dimpotrivă, prin introducerea impozitului forfetar le-a îngreunat situația financiară. În ultimii doi ani, în ciuda faptului că au avut comenzi, toate șantierele navale au înregistrat pierderi. Nici în acest an nu vor avea profit, dar vor trebui să achite un impozit minim de 10.000 de euro.
În loc să sprijine producția pentru export, Cabinetul Boc moare de grija firmelor imobiliare. Programul "Prima casă" nu are nici în clin nici în mânecă cu industria materialelor de construcții și sectorul construcțiilor, ci doar cu afacerile imobiliare. Pentru a nu rămâne dezvoltatorii cu apartamentele nevândute, executivul este gata să asigure garanții guvernamentale de până la un miliard de euro.
Guvernul a cheltuit o groază de timp pentru programul "Prima casă", dar n-a găsit un minut pentru a analiza problemele industriei navale, una dintre puținele care livrează întreaga producție pe piața externă.
Pe același principiu al garanțiilor de stat, de ce nu ar exista și programul "Prima navă"?
De ce China poate, iar România, nu?
Spre deosebire de guvernanții de la București, cei din Seul, Beijing ori Washington au o cu totul altă atitudine față de șantierele navale.
Iată, spre exemplu, planul anticriză american prevede alocarea unor ajutoare financiare nerambursabile de peste un miliard de dolari, pentru industria navală. Micilor șantiere le vor fi distribuite subvenții de 100 milioane de dolari.
Sumele acordate vor fi utilizate pentru investiți de capital și infrastructură, pentru a spori eficiența și calitatea lucrărilor, pentru a reduce costurile. Granturile acordate acoperă 75% din costul investițiilor, companiile trebuind să asigure diferența.
Alte 60 de milioane de dolari vor fi acordate administrațiilor statale pentru construcția de ferry-boat-uri și terminale pentru acest tip de nave. Garda de Coastă va primi 450 milioane de dolari pentru achiziții, construcții și modernizări de nave.
De la începutul anului, Coreea de Sud a alocat 18,2 miliarde de dolari sub formă de garanții guvernamentale și ajutoare financiare directe, pentru a susține comenzile de construcții noi.
China nu a făcut niciun secret din planul său de a securiza aprovizionarea sa cu resurse naturale, prin dezvoltarea propriilor mijloace de transport. Începând din 1994, Banca de Import – Export a Chinei a sprijinit cu 22,5 miliarde de dolari dezvoltarea industriei navale autohtone. Recent, ea a mai oferit alte 3,7 miliarde de dolari șantierelor navele private. Statul chinez alocă subsidii companiilor sale pentru a prelua proiectele de construcții noi din șantierele navale chinezești, la care armatorii străini intenționează să renunțe.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.0356 secunde