Contracte noi şi proiecte finalizate! Gură de oxigen pentru Şantierul Naval Damen Mangalia

715
4 min citire
Contracte noi şi proiecte finalizate! Gură de oxigen pentru Şantierul Naval Damen Mangalia - 1-1728908009.jpg
În plin proces de insolvenţă şi cu sute de muncitori trimişi în şomaj tehnic, Damen Shipyards Mangalia face eforturi de a se menţine pe linia de plutire. Conducerea şantierului naval din sudul litoralului a anunţat că a semnat un nou contract de reparare a navelor şi livrarea primelor două noduri de ancorare conductori din proiectul Neptun Deep. Care sunt şansele de redresare, ce se va întâmpla după 31 decembrie? Întrebări care îşi aşteaptă răspunsul.
Damen Shipyards Mangalia (DSMa) a anunţat, luni, 14 octombrie, semnarea unui nou contract de reparare nave, un tanker de ţiţei pentru „M/T Nusa Merdeka” şi totodată livrarea cu succes a primelor două structuri CAN (Conductor Anchor Nodes) în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Acestea vin la scurt timp după ce alte două proiecte de reparaţii au fost contractate, respectiv pentru „M/T Tahiti” şi „M/T Hadal Sally”.
„Semnarea acestor contracte noi este esenţială pentru garantarea continuităţii operaţionale şi transmite un mesaj puternic către piaţa globală că Damen Shipyards Mangalia îşi menţine reputaţia de excelenţă în repararea navelor.
Gestionarea simultană a celor trei nave în facilităţile şantierului demonstrează capacitatea echipei de a lucra eficient proiecte de mari dimensiuni, la cele mai înalte standarde de calitate şi cu respectarea termenelor stricte.
Totodată, continuăm discuţiile şi pentru contracte majore, care pot asigura stabilitatea financiară a şantierului pe termen lung”, a declarat Sofien Lamiri, directorul general al Damen Shipyards Mangalia.
Petrolierul „M/T Nusa Merdeka”, construit în 2003 şi înmatriculat în Indonezia, a sosit la şantierul naval pe 2 octombrie 2024. Proiectul constă în înlocuirea oţelului din carenă.
În proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră
Conducerea şantierului de la 2 Mai-Mangalia se mândreşte cu faptul că este parte componentă din cel mai mare proiect din România de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră.
Livrarea cu succes a acestor CAN-uri reprezintă pentru DSMa un reper important în producţia de structuri de oţel submersibile pentru industria offshore, o piaţă pe care intenţionăm să o exploatăm în continuare. Şantierul are capacitatea de a se adapta rapid la dinamica pieţei şi de a atrage noi comenzi într-un context economic dificil", a mai spus directorul general Sofien Lamiri.
Cele două structuri CAN sunt parte dintr-un contract ce prevede construcţia a patru astfel de structuri destinate dirijării capului de foraj submarin. Aceste structuri, esenţiale pentru fundaţiile revoluţionare ale puţurilor de foraj, sunt destinate proiectului Neptun Deep din Marea Neagră şi au fost contractate de compania norvegiană NeoDrill, specializată în construcţia de fundaţii dedicate puţurilor de forare, instalate direct în locaţiile desemnate. Fabricarea acestora a demarat în luna decembrie a anului trecut, iar la sfârşitul lunii octombrie, urmează să fie livrate către client ultimele două structuri.
Fiecare CAN are o greutate medie de 91 de tone, o înălţime de 10 metri şi un diametru de şase metri. Instalarea acestora se face în apă de către o navă poziţionată dinamic, echipată cu o macara cu o capacitate de peste 150 de tone, două vehicule submersibile operate de la distanţă (ROV) şi servicii topografice.
Tehnologia CAN, care înlocuieşte conductorii convenţionali utilizaţi în activităţile de foraj, nu este doar ecologică, ci şi eficientă din punct de vedere al costurilor pentru explorarea şi dezvoltarea sondelor, reducând semnificativ riscurile asociate instalaţiilor convenţionale.
Ce se va întâmpla după 31 decembrie?
„Cuget Liber” a transmis conducerii Damen Shipyards Mangalia o serie de întrebări, la unele dintre acestea încă aşteptând răspuns. De exemplu, care este valoarea acestor contracte, dacă astfel de lucrări pot asigura în timp stabilitatea financiară a unităţii şi dacă există negocieri şi pentru alte contracte.
O altă întrebare viza numărul muncitorilor care trec, zilnic, pe poarta şantierului, dar şi al celor care sunt, la ora actuală, în şomaj tehnic sau chiar plecaţi deja în străinătate. Resursa umană este foarte preţioasă, este elementul forte al şantierului, iar acest lucru a fost recunoscut chiar de către reprezentanţii administratorului juridiciar, CITR.
Nici reprezentanţii Sindicatului Liber Navalistul din Şantierul Naval Damen Mangalia nu au oferit mai multe informaţii despre soarta muncitorilor, despre perspectivele după data de 31 decembrie 2024, dacă se poate prelungi varianta şomajului tehnic? Suntem deja la mijlocul toamnei, numai mâine nu-i poimâine. Preşedintele sindicatului, Laurenţiu Gobeajă, se află în şomaj tehnic, iar vicepreşedintele Eugen Arsenie nu a dorit să facă niciun comentariu, direcţionându-ne către conducerea şantierului.
O situaţie complicată
Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii CITR, în cursul lunii septembrie, şantierul avea 1.453 angajaţi, dintre care 761 activi şi 692 în şomaj tehnic declanşat anterior procedurii. Insolvenţa a fost deschisă în data de 19 iunie 2024.
Conform evidenţelor contabile, activele totale ale Damen Mangalia sunt de 1,26 miliarde lei, din care active imobilizate 0,26 miliarde lei şi active circulante un miliard lei. Datoriile sunt de un miliard de lei (aproximativ 207 milioane de euro).
Situaţia administrativă este complicată la şantierul din Mangalia. Conflictul dintre compania olandeză Damen, acţionar minoritar (49%) şi statul român, acţionar majoritar (51%), prin Ministerul Economiei, s-a declanşat în vara lui 2023, după apariţia unei legi impuse de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, despre care olandezii au spus că elimină posibilitatea de a mai deţine controlul operaţional şi managerial.
Damen consideră că statul a încălcat acordul iniţial şi a anunţat că se retrage din asociere. Nu însă din România - îşi va continua activitatea la Galaţi! - şi nu în orice condiţii, olandezii cerând despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de euro de la statul român. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.0346 secunde