Criza economică "învață" pe simulatoarele CERONAV

România a devenit rezervor de lucrători calificați și înalt calificați pentru flota mondială. Astăzi, în Registrul matricol de evidență a personalului navigant român sunt înscriși 48.432 de navigatori, cu 93,73% mai mult decât în urmă cu șapte ani.

Cum să te salvezi din elicopterul căzut în mare
Personalul navigant maritim deține o pondere de 80,1% din total, iar cel fluvial - 19,9%. Dintre cei 38.795 de navigatori maritimi, 19.129 sunt ofițeri, 14.807 sunt nebrevetați și personal maritim portuar, iar 4.859 sunt personal auxiliar.
În rândul celor 9.637 de navigatori fluviali, sunt: 3.802 ofițeri, 5.109 nebrevetați și personal ma-ritim portuar, 726 personal auxiliar.
Cunoștințele și deprinderile acestei rezerve uriașe de forță de muncă trebuie aduse continuu la nivelul cerințelor navigației moderne, iar aici intervine rolul Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV.
"Noi suntem garantul că toate informațiile reieșite din convențiile internaționale maritime ajung în mod direct la forța umană, prin intermediul programelor noastre de pregătire. În acest fel se atinge cel mai important deziderat al acestor convenții: prezervarea vieții umane pe mare, indiferent de domeniu: transport maritim, extracție petrolieră, servicii portuare etc. CERONAV se limitează la acest rol, de organizare a programelor de siguranță maritimă" - a declarat directorul general Dorel Popa.
De la comandanții de nave până la cameristele de pe hotelurile plutitoare, toți cei ce lucrează pe mare trebuie să treacă prin programele CERONAV. Acestea au în vedere nu doar cunoștințele, ci și deprinderile care contribuie la siguranța navigației. De altfel, centrul dispune de simulatoare pentru navigație, pentru compartimentul mașini, pentru opera-rea tancurilor petroliere și a celor chimice, pentru navele LPG și LNG, pentru comunicații și altele.
"Avem un proiect de investiții pentru construcția unei infrastruc-turi și a unui simulator pentru salvarea oamenilor dintr-un elicopter prăbușit în apă. În industria petrolieră se fac foarte des schimburile de echipaje cu ajutorul elicopterelor. Pentru a urca la bordul lor, oamenii trebuie să fie instruiți. Trebuie pregătiți și pentru situațiile limită care pot să apară la zborul cu aceste aparate" - a afirmat directorul general.

În pas cu schimbările tehnologice
Shipping-ul a înregistrat schim-bări tehnologice majore în ultimele două decenii. Au apărut tipuri noi de nave, de instalații, de mijloace de navigație și de comunicare. Învățământul universitar este deseori criticat de companiile de navigație și de crewing că se află cu un pas în urma acestor trans-formări. Reușește CERONAV să nu rămână de căruță?
"Noi trebuie să ținem pasul cu prezentul tehnologic din navigație. Chiar programele noastre reprezintă o sursă de informații de la cei ce vin să se antreneze. Sunt primii care vin în contact cu noile tehnologii de pe piață. De la ei aflăm și cum se comportă în exploatare aceste tehnologii. Urmează efortul de documentare din partea noastră. Participăm la simpozioane profesionalizate. Spre exemplu, luna trecută, noi am fost gazda unui simpozion dedicat tehnicilor de supraviețuire. În cadrul acestor reuniuni facem schimb de experiență, iar concluziile sunt comunicate și producătorilor de echipamente. Îi informăm cum se comportă ele în activitatea de instruire" - a explicat Dorel Popa.
Dacă instructorii și experții CERONAV-ului reușesc să se pună la punct din punct de vedere teoretic cu noutățile tehnice, cum stau cu practica? "Avem un sistem care permite tuturor profesorilor noștri să plece în voiaj. Marea majoritate au brevetele la zi, sunt apți de îmbarcare și chiar pleacă pe mare. Cei ce nu mai pot naviga participă la sesiuni de comunicări științifice, la simpozioane, conferin-țe și lucrări ale Organizației Maritime Internaționale. Astfel sunt la zi cu noutățile. Noi cheltuim foarte mult cu perfecționarea propriilor noștri specialiști" - afirmă directorul general.

Pregătirea unui comandant de navă - 8.000 de lei
CERONAV este una dintre cele mai mari instituții de acest gen din Europa și Asia de Vest, cu peste 60 de instructori și experți. În 2008, un an de creștere econo-mică, instituția a fost frecventată de 40.000 oameni/curs (un navigator participă la mai multe cursuri). În timpul recesiunii, s-a ajuns la 32.000 de oameni/curs pe an. "În prezent, se simte o creștere a numărului de cursanți, semn că piața shipping-ului se relansează" - spune Dorel Popa.
Învățământul marinăresc este unul extrem de costisitor, afirmă șeful CERONAV-ului, iar aceasta se datorează în special costului ridicat al tehnologiei de instruire, al simulatoarelor și echipamen-telor. De aceea și tarifele cursurilor sunt mari.
"Cursurile noastre sunt scumpe pentru piața românească. Comparativ cu cele de pe piața interna-țională sunt printre cele mai mici din Europa și din lume. Fiecare navigator trebuie să parcurgă un set de programe o dată la 5 ani. Spre exemplu, programul de instruire de bază în domeniul siguranței navigației pentru o cameristă sau un ospătar de pe o navă de pasageri costă 1.100 de lei. Este mult. În cazul unui comandant de navă se ajunge până la 8.000 de lei, fiind vorba de o specializare profundă" - explică directorul general.
Dacă în urmă cu 3 - 4 ani, unele dintre companiile de navigație străine suportau costurile instruirii, în baza unor protocoale cu CERONAV, în prezent navigatorii își achită singuri cursurile.

Un sâmbure de adevăr
L-am întrebat pe Dorel Popa, dacă CERONAV măsoară eficiența cursurilor sale și cum anume. "Nu avem încă un instrument de măsură obiectivă. De aceea, ne bazăm pe aprecierile primite din piață, din partea unor companii de navigație. Pe de altă parte, faptul că românii își găsesc repede un loc de muncă în companiile străine, că reușesc să facă față cerințelor acestora, reprezintă un indiciu că munca noastră este eficientă. Numărul românilor implicați în incidente de siguranța navigației poate reprezenta un reper pentru noi. Anul viitor vom încerca să facem o astfel de evaluare pe baza statisticilor BIMCO" - afirmă directorul general.
În incidentele navale relatate de ziarul "Cuget Liber" de-a lungul ultimilor ani, nu au fost prezenți marinari români, în schimb au fost mulți ruși și ucraineni. De ce? Au Rusia și Ucraina probleme cu pregătirea propriilor navigatori?
"Circulă tot felul de povești despre modul în care se obțin brevetele în aceste țări. Ceea ce vă pot spune eu este că în ultima perioadă au început să ne curteze companii care iau echipaje din acele zone. Au venit să ne întrebe dacă le putem antrena. Asta înseamnă că există un sâmbure de adevăr în acele zvonuri. Interesant este că acest lucru ar putea să ne aducă nouă un câștig" - spune Dorel Popa.
De altfel, CERONAV nu se află la prima ieșire pe piața interna-țională. Centrul a organizat cursuri în Africa și în zona Mării Caspice. Spre exemplu, în urmă cu câțiva ani, întregul personal al portului Dakar (Senegal), care era implicat în problemele de siguranța navigației, a fost instruit de experții români. "În Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan nu am găsit o infrastructură de instruire competitivă nouă. Sunt țări care se află în zona de interes a Uniunii Europene și României, care sunt convins că vor avea nevoie de expertiza CERONAV pentru propriile echipaje" - apreciază directorul general.